Reducerea accizelor la carburanți va trebui compensată cu tăierea unor cheltuieli deja bugetate

Din păcate, un nou maxim istoric, după o nouă zi de scumpiri la carburanți. Prețurile la pompă au mai crescut cu aproximativ 10 bani pe litru. În București, benzina standard a depășit deja 9 lei pe litru în aproape toate stațiile, în timp ce motorina se apropie rapid de 10 lei, o barieră trecută de variantele premium.
De la începutul războiului din Orientul Mijlociu, un plin de benzină costă acum cu vreo 55 de lei mai mult, în timp ce pentru motorină, un șofer plătește cu 72 de lei în plus față de săptămânile trecute. Am luat în calcul un rezervor de vreo 50 de litri. Pragul de 10 lei per litru tinde să devină noul nivel de referință, este chiar o afirmație pe care am auzit-o rostită și de președintele Asociației "Energia Inteligentă", Dumitru Chisăliță, invitatul de astăzi al "Apelului matinal". Bună dimineața!
Bună dimineața și bine v-am găsit!
Da, bună regăsire, bună regăsire, doar dacă am evita trecerea pe la stațiile de carburant. La ce să ne așteptăm în continuare? Şi încercăm să deslușim toate aceste mistere.
Din păcate, veştile nu sunt deloc bune, spuneam în urmă cu trei săptămâni de 10 lei. Din păcate, cel mai probabil, în zilele următoare, noi estimăm că se va întâmpla joi - dar până la urmă, contează mai puțin dacă e joi sau miercuri - vom atinge la nivelul motorinei standard, ca și preț mediu, astăzi este 8,91 de lei acest preț mediu pe întreaga Românie, ne așteptăm, repet, până joi să avem acest preț la nivelul mediu pentru întreaga țară. În același timp, lucrurile nu vor stagna. Apreciem că va exista o creștere un pic mai mică decât ne-am obișnuit în ultimele două săptămâni, adică, cumva, șocul mare a fost preluat de aceste două săptămâni, creșterea cea mai mare. Probabil că panta de creștere se va micșora în următoarele zile, dar trendul se va menține. Adică cel puțin până în 10 aprilie, când avem niște cifre destul de certe, vom avea o ușoară creștere, care ar trebui să atingă, repet, după modelul nostru matematic, undeva, 10 lei şi 10 bani, ca și, încă o dată, motorină standard, ca și medie națională.
Dar de ce să crească? De ce să crească atât de mult, în condițiile în care prețul per baril e tot acolo?
Păi problema este în felul următor: între ceea ce plătim noi și ceea ce înseamnă costul efectiv al ţiţeiului achiziţionat sau al motorinei achiziţionate, există o întârziere. Dacă la motorină, în medie, această întârziere este între două și trei săptămâni, la țiței este undeva la patru săptămâni - mă rog, sunt și situații de şase săptămâni. Asta înseamnă că noi, practic, astăzi plătim o cotă parte din motorină care s-a achiziționat acum două săptămâni, când deja am intrat pe un trend crescător, în trei zile motorina pe bursa de la Amsterdam a crescut cu 59%, țițeiul a crescut în trei zile undeva la 30%. Pe măsură ce înaintăm în timp, consumăm deja motorină și țiței care a intrat în țară cu aceste prețuri ridicate, adică există această întârziere. Spuneam că, totuși, în următoarele două săptămâni, deocamdată vom ajunge la un preț cu ușoară creștere, pentru că deja vârfurile mari, creșterea aceea de 50%, 60%, noi am început încă de acum o săptămână să le preluăm și atunci panta se va mișora. Până pe data de, spuneam, 10 aprilie, avem această estimare de, cumva, stagnare sau, mă rog, ușoară creștere, 10 lei, 10,1 lei, dar după care, în funcție de cum vor fi evoluțiile, lucrurile se vor desprinde, pentru că hotărâtor este ce se va întâmpla cu Strâmtoarea Ormuz, hotărâtor este ce se va întâmpla cu instalațiile de producere, de stocare, de transport, de încărcare, descărcare a produselor petroliere din zona Golfului, ori de aici, undeva din 10 aprilie sunt trei scenarii care se desprind. Un scenariu pleacă în continuare, să zicem, pe o chestie de stagnare și cu o scădere a prețurilor pentru trimestrul 3 și trimestrul 4, celelalte sunt scenarii care, din păcate, sunt ambele de creștere față de nivelul de 10 lei.
Dar am văzut cu toții cum prețul la pompă a început să crească, deși se vindea carburant din stocul anterior crizei. Este piața autohtonă atipică?
Nu este o piață atipică, este o piață care, ca orice piață, profită de anumite momente care apar conjuncturale, așa cum este și acest război din Golf. Noi, la un moment dat, am făcut un calcul și am constatat că față de stocurile anterioare, media la nivelul României era mai mare cu 10 bani, adică, practic, comercianții au profitat cu această medie de 10 bani față de stocurile și prețurile stocurilor anterioare. Repet, este un element care se întâmplă. Acum, fenomenul oricum care s-a întâmplat, din punctul meu de vedere, chiar dacă au fost comercianți care au profitat de această situație, problema cea mai mare a creșterii se datorează creșterii mărfii, creșterii produselor petroliere. Se datorează creșterii puternice a costurilor de transport, a asigurărilor. Adică aici este baza cea mai mare care apare. Dacă nu știu, prin absurd, am face 0 lei profitul, scăderea probabil ar fi de doar câțiva bani. Sub nicio formă nu putem să spunem că datorită marjelor comerciale sunt aceste creșteri mari la pompă în momentul de față.
Aminteați mai devreme că unii au profitat. Până la urmă, așa, pe românește, e negoț sau speculă? Dacă au fost stații de carburant care au încărcat tancurile cu 20.000 sau 30.000 de litri de benzină sau motorină, astăzi au vândut-o la un preț, mâine au adăugat bani, ei achiziții au făcut la un anumit preț. Deci ideea este clară. E negoț, au profitat sau e pur și simplu speculă?
Problema este în felul următor: în România nu există absolut nicio limită în ceea ce privește produsul petrolier. Deci, legal, există posibilitatea ca orice vânzător să vină cu absolut orice preț. Atâta timp cât cineva merge și cumpără de la el motorină sau benzină, nu este nicio încălcare legală a legislației din România. Este o încălcare morală, dar, după cum știm, lucrurile se judecă pe legi. Deci noi nu avem nicio lege care să incrimineze o creștere atât de mare. Să știți că au fost țări - de exemplu, Germania, a venit și Austria. A venit și a zis: domnule, nu ai voie să crești cu mai mult de 10 cenți. Deci nu contează ce ai în calcul. La nivel de 24 de ore nu ai voie să crești mai mult. Este o lege. În momentul în care este lege, da, nu este tocmeală. Dacă nu este nicio lege, comercianții, pur și simplu, respectă ceea ce nu există.
În România nu e lege, practic.
Nu există o lege care să limiteze, care să interzică o creștere de la o zi la alta sau care să stabilească o marjă maximă pe ceea ce înseamnă creșterea produselor petroliere. În același timp, noi - fac o paranteză - aici am propus de ani de zile, și pe gaz, și pe energie electrică, și pe petrol, pentru că, cumva, toate aceste produse au o elasticitate foarte mică. Adică, indiferent cât crește prețul, omul trebuie să le cumpere, că are nevoie să se încălzească, are nevoie să se lumineze, are nevoie să se deplaseze. Și atunci, noi am propus de ani de zile ca marja comercială a fiecărui comerciant să fie publicată și obligatoriu a fi respectată, inclusiv cu niște amenzi foarte, foarte mari în sensul acesta. Din păcate, nu există. Nu avem sprijinul de cinci ani de zile, de când tot venim cu această propunere, nu avem un sprijin real din partea autorităților, care ar fi evitat o parte din problemele care au apărut vis-a-vis de această marjă suplimentară, ținând seama de stocurile anterioare.
Ce va însemna pe piața carburanților raportarea la acest nou prag de aproximativ 10 lei pe litru, inclusiv pentru transportatori, companii, economie în general?
Da, există o simulare pe care am făcut, ținând seama de ce se va întâmpla, modul în care aceste creşteri de preţuri se vor distribui mai departe pe lanțul altor produse și altor servicii. Lucrurile sunt deloc încurajatoare, pentru că discutăm, de exemplu, la 10 lei o creștere de până la 17% contabilă a prețurilor pentru ceea ce înseamnă bunurile pe care noi le consumăm în mod uzual, nu ştiu, alimente, haine, transport în comun, mașină, dar, încă o dată, este o abordare /.../. Din păcate, din practica pe care am observat-o în România, ca urmare a datelor INS-ului, a diverselor rapoarte a Consiliului Concurenței sau chiar a Băncii Naționale a României, am văzut că, întotdeauna, comercianții sau întreg lanțul profită de astfel de creșteri la gaze, energie electrică, benzină, motorină, și atunci, probabil că, în realitate, creșterea va fi mai mare decât ceea ce spunem noi. Deci media pe care o vedem în momentul de față ar fi undeva de 6-7% contabil. Din punct de vedere practic, ținând seama de practica din România, poate să ajungă și la 15-16%, dar lucrurile acestea nu se vor întâmpla neapărat imediat, deci neapărat mâine se va întâmpla acest lucru, dar estimările noastre sunt că, într-un decurs de şase luni de zile, deja vom vedea aceste prețuri.
Mai am o curiozitate. Tot calculez și eu și mă uit ce se întâmplă prin Europa. De ce Bulgaria, de exemplu, are un preț mai mic? Adică aveți idee? La benzină și motorină, în condițiile în care noi, ca țară, oricum producem mai mult ţiţei decât o fac bulgarii?
Da, bulgarii nu produc absolut deloc ţiţei.
Am vrut să fiu diplomat, da.
Importă. Problema este legată de taxe. Deci la noi, taxele, în momentul de față, sunt undeva la 46% la motorină. La ei, taxele sunt jumătate decât le avem noi. Și atunci, dacă ne uităm că diferența între noi și ei e undeva de un leu și șaptezeci de bani, sunt exact taxele care nu trebuie să le plătească la stat. Adică noi, dacă am elimina, adică am reduce și noi, teoretic, să spunem, la jumătate aceste taxe, accize, am fi exact pe prețul bulgarilor.
Guvernul, însă, poate interveni? Pentru că tot sunt promisiuni, inclusiv venite de la Palatul Cotroceni.
Cred că guvernul trebuie să intervină. Nu cred că poate. Poate probabil era un cuvânt care îl puteam folosi în prima săptămână de criză. Cred că în a patra săptămână de criză, în condițiile în care, totuși, avem o creștere la motorină de 31%, de la începutul anului și până la momentul de față, cu ideea că această creștere va continua și în următoare două săptămâni, cel puțin, cred că nu mai discutăm de 'poate', cred că discutăm de obligația de a interveni.
Și care fi măsurile pe care le-ar putea lua?
Noi am făcut, chiar astăzi am retrimis, am tot făcut propuneri, repropuneri, am trimis 10 măsuri pe care le considerăm oportune a fi aplicate. Aceste măsuri sunt luate sau iau în considerare situația macroeconomică dezastruoasă, din păcate, în care se găsește România față de toate țările din Uniunea Europeană și, ca atare, măsurile acestea trebuie luate de așa natură încât nu să rezolve o problemă și să dezechilibreze alte 10-15 probleme. Bineînţeles că până la urmă, ceea ce înseamnă benzină, motorină, gaz, energie electrică, reprezintă baza bugetului de stat, adică sunt aproape singuri bani pe care statul se poate baza foarte, foarte sigur că vin în cantitățile acelea, cu sumele acelea, vin la timp fără întârzieri, fără alte elemente și atunci abordarea trebuie să fie totuși una echilibrată, pentru că rezolvi o problemă și lași fără, nu știu, bani pensionarii sau alte categorii sociale, ceea ce nu e deloc în regulă. Asta este construcţia care...
Daţi-ne exemplu de două, trei măsuri măcar pe care dumneavoastră le-ați...
Păi, în primul și în primul rând trebuie să înțelegem că nu există este o măsură unică, nu există nicio măsură unică care să fie aplicată şi să rezolve atâtea problemele. Sunt măsuri care trebuie luate cu prioritate zero și aici mă refer în special la agricultura. De ce agricultură? Pentru că agricultura, practic, are momentul cel mai mare de consum de motorină, dar și de consum de resurse în luna martie, ori momentul în care noi până la 31 martie, de exemplu, nu terminăm tot ce avem de arat, după această perioadă a mai realiza astfel de lucrări este complicat atât din punct de vedere al evoluției plantelor, cât și din punct de vedere al productivității care mai există și atunci agricultura ar trebui obligatoriu ajutată. Există în momentul de față un ajutor, dar este nesemnificativ în raport cu creșterile care au existat și atunci agricultura ar trebui să fie elementul prioritat, dacă vrem într-adevăr să avem suficiente alimente în toamnă, în primăvară, mă rog, în iarnă în funcție de această activitate. O altă direcție principală pe care trebuie să o avem în vedere este ajutorarea celor care fac naveta. Bineînţeles că sunt mii de copii care se deplasează cu microbuzuri, sunt mii de navetişti care fac navetele, şi care în momentul de față, datorită creşterii mari la motorină, pur și simplu opresc aceste navete, cu implicații foarte puternice pe termen mediu și lung pentru tot ceea ce înseamnă societatea românească. Există și o problemă legată de reducerea accizelor, care trebuie să fie făcută proporțional cu ceea ce înseamnă evoluția acestor prețuri. Pentru că una este să reducă acciza la 9 lei, alta este să reducă acciza la 11 lei. Și ca atare...
Cred că asta ar fi fost prima măsură pe care ar fi trebuit să o ia Guvernul.
Da, dacă s-ar fi luat această măsură, de undeva trebuia să se taie, pentru că, încă o dată, banii la buget vin cu preponderență din taxele și accizele din motorină, benzină, gaz și energie electrică.
Da, bani la sigur, ne-am aliniat un pic. Cu mulțumiri pentru discuția pe care am purtat-o. Invitat de astăzi al "Apelului matinal", președintele Asociației Energie Inteligentă.
Mulțumesc și eu.
Previziuni sumbre, cum că până în 10 aprilie prețul per litru la benzină și mai ales la motorină ar putea ajunge la 10 lei și 10 bani. Am aflat ceea ce știam, sau de fapt ni s-a confirmat: 46% sunt taxe și accize pentru combustibilul din România. Bulgaria are taxele și accizele la jumătate. Marea problemă este că economia României, ușor, ușor, nu va mai putea fi competitivă cu toate celelalte țări din Uniunea Europeană.