Ce nu le spunem copiilor și ce uităm să învățăm ca părinți - despre festivaluri și fake news

"Toți merg, doar eu nu pot?" – dilema multor părinți în sezonul festivalurilor

"Promit că nu beau, nu fumez, nu plec nicăieri fără să te sun." Îți sună cunoscut? Fiecare părinte a auzit, într-o formă sau alta, acest discurs de la propriul copil înainte de un festival.

Dar realitatea e mai complexă decât un contract verbal cu adolescentul tău atrage atenția psihologul Mihai Copăceanu, care ne deschide ochii asupra unui adevăr pe care de multe ori îl ignorăm: "Esența adolescenței este ascunzișul. Copiii vor face mereu ceva ce părinții nu știu – important e ca acel lucru să nu fie periculos."

Festivalurile - o zonă roșie pentru adolescenți

În România, minorii pot merge la festivaluri cu un simplu acord parental – o "foaie" pe care o poate scrie oricine. În alte țări, însă, lucrurile stau diferit:

• Belgia și Germania: accesul minorilor este strict interzis dacă nu sunt însoțiți de un adult,

• SUA: la multe evenimente, vârsta minimă este 18 ani, indiferent de consimțământul părinților,

• Franța: există zone delimitate clar pentru minori și supravegheate, iar consumul de alcool este complet interzis pentru cei sub 18 ani, chiar și în spații deschise.

"La noi, la un festival cu 100.000 de oameni, nu poți controla nici măcar ieșirea din eveniment. E ca și cum ai evacua un oraș", a subliniat Mihai Copăceanu invitat la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Ce se poate întâmpla când minorii merg nesupravegheați la festivaluri

De la promisiuni nevinovate la decizii riscante e uneori doar o gură de alcool sau un moment de presiune de grup, afirmă psihologul Mihai Copăceanu și adaugă câteva dintre riscurile reale cu care minorii se pot confrunta:

• Consumul de alcool – Adolescenții pot cumpăra băuturi alcoolice cu ușurință de la buticuri sau chioșcuri unde nimeni nu le cere buletinul. "Tineri de 15 ani mi-au spus că pot obține alcool fără probleme", declară Copăceanu.
• Droguri – De la marijuana la cocktailuri cu medicamente psihotrope, festivalurile sunt un mediu cu risc ridicat. "Un tânăr a intrat la festival cu o sticlă de vodcă ascunsă sub un bandaj medical". Creativitatea nu are limite când vine vorba de ocoli reguli , spune psihologul
• Agresiuni fizice sau sexuale – În mulțimi uriașe, supravegherea e aproape imposibilă.
• Violență – Mulți adolescenți ajung să fie implicați în conflicte fizice sau sunt victime ale furturilor, în special de telefoane sau bani.
• Accidente și supradoze – „Nu avem un sistem medical de intervenție dotat cu antidot pentru supradoze, cum e în Marea Britanie. La noi, tinerii pot muri înainte să vină ambulanța.”

Ce pot învăța adulții dacă merg alături de copii lor la un festival?

Copăceanu spune că participarea părintelui alături de copil la un festival nu înseamnă ca acesta să devină umbra lui, ci:

• să vadă realitatea cu ochii săi. Nu e același lucru să citească despre ce „ar putea” fi acolo și să vadă ce e, de fapt.

• să discute pe un teren comun. Când vorbește despre festival, vorbește despre ceva ce au trăit împreună, nu despre o poveste abstractă.

• să transmită încredere. Adolescentul va ști că este lăsat să exploreze, dar nu este abandonat.

"Am văzut părinți care stăteau la 2 km de festival, într-un hotel. Nu e suficient. Prezența fizică, în spațiul festivalului, poate descuraja consumul, comportamentele de risc, și mai ales… accidentele." (Mihai Copăceanu, psiholog)

Informația falsă, mai periculoasă decât pare: cum influențează sănătatea mintală

TikTok e noul psiholog pentru mulți adolescenți: „Mi-am făcut testul acolo. Sunt depresiv.”

Sau: „Am ADHD, că așa zice o influenceriță.”

70% dintre conținuturile despre sănătate mintală din social media sunt false, sustine Mihai Copăceanu, iar mintea adolescentului, aflată în plină formare, absoarbe rapid, fără filtru critic.

La capitolul “efecte ale expunerii la informații false din social media”, Copăceanu menționează:

• diagnostice false și autoetichetare,

• auto-stigmatizare și anxietate crescută,

• pierderea încrederii în specialiști („ce știu ei, când pe TikTok e altceva?”).

„Avem o inflație de emoții negative care circulă în online: frică, furie, revoltă. Ele atrag like-uri, dar dereglează psihic”, avertizează Copăceanu.

Un copil expus constant la fake news ajunge să nu mai aibă încredere în nimeni, “nici în poliție, nici în medici, nici în părinți, iar asta este o bombă pentru o democrație.” (Mihai Copăceanu)

Școala nu îi învață pe copii să gândească critic. Dar tu o poți face, ca părinte

În România nu există o disciplină numită „gândire critică”, deși ar fi mai necesară decât religia, care este predată pe parcursul celor 13 ani de școală.

În lipsa ei, afirmă psihologul, părintele este cel care trebuie să îl ajute pe copil să își dezvolte această aptitudine.

Cum?

• Învață-l pe copil să verifice sursele.

• Încurajează întrebările.

• Nu răspunde cu „pentru că așa zic eu”.

• Arată-i că o opinie diferită nu e un atac personal.

"Cel mai bun moment în care un adolescent învață că greșește nu e când îi spui tu. E când realizează singur, pentru că l-ai lăsat să argumenteze și și-a dat seama că ceva nu este în regulă".(Mihai Copăceanu)

Violența extremă – semnul unei rupturi între generații. Ce funcționează cu adevărat în psihoterapie?

Cazurile șocante în care minori comit acte de o violență greu de imaginat nu sunt accidente. Acestea, conform lui Copăceanu, sunt vârful icebergului, iar în partea nevăzută găsim:

• lipsa dialogului real

• deconectare emoțională

• influențe toxice din online

• neîncredere în instituții

Creșterea alarmantă a incidentelor de violență extremă în rândul copiilor și adolescenților, de la bullying până la fapte penale, nu mai poate fi ignorată suliniază psihologul.

"Comportamentele agresive sunt, de cele mai multe ori, strigăte indirecte după atenție, control sau validare".

Ce e de făcut?

Conform lui Copăceanu, nu pedeapsa, ci înțelegerea mecanismelor care stau la baza acestor comportamente poate schimba cu adevărat traiectoria unui copil.

Primul pas esențial nu este corectarea comportamentului, ci înțelegerea lui.

„Când lucrez cu un copil agresiv, nu vin imediat cu afirmații sau explicații. Ascult. Poate chiar o oră întreagă. Aștept să văd care sunt vulnerabilitățile lui, ce cunoaște, ce crede, unde se închide sau unde exagerează.” (Mihai Copăceanu, psiholog)

Această abordare permite psihologului să construiască o relație de încredere, absolut necesară pentru ca intervenția să fie eficientă.

Câteva reguli de aur de la psihologul Mihai Copăceanu

• Nu controla, creează relații de încredere.

• Ascultă-l pe adolescentul tău, chiar dacă pare că nu spune nimic important.

• Nu-l umili când greșește. Greșeala e o lecție.

• Vorbește cu el despre festivaluri, droguri, sex, sănătate mintală, ca un aliat, nu ca un judecător. Nu-l lăsa să învețe din meme-uri.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 28/29 iulie 2025

Psiholog clinician, doctor în științe medicale, cu formare în Franța și Marea Britanie, Mihai Copăceanu este una dintre cele mai respectate voci din România în domeniul sănătății mintale a tinerilor.

Susținător activ al prevenției și al educației psihosociale, este prezent în mod constant în presă, în școli și în spațiul public, pledând pentru o societate mai atentă la vulnerabilitățile adolescenților.