Summit de top la București: noile tehnologii care revoluționează tratamentul cancerului
Medicina personalizată și conceptul 4P transformă radical lupta împotriva cancerului prin diagnostic precoce, terapii genetice și tratamente țintite, inovații prezentate la București în cadrul Summitului de Oncologie Complexă 2026.
Articol de Luminiţa Voinea, 24 Februarie 2026, 13:40
În ultima perioadă, medicina bazată pe genomică și tratamente personalizate face progrese spectaculoase, iar noile tehnologii schimbă regulile jocului, de la un diagnostic mai precis la tratamente țintite și decizii medicale luate pentru pacient, nu pentru statistici.
Toate acestea înseamnă șanse sporite de supraviețuire și o calitate mai bună a vieții.
Medicina 4P – supraviețuire în cazul afecțiunilor oncologice
În ultimii ani, asistăm la transformarea conceptului de medicină curativă și reactivă în medicina 4P – Personalizată, Preventivă, Predictivă și Participativă.
În cazul afecțiunilor oncologice, aceasta înseamnă trecerea de la o acțiune reactivă, care tratează boala după apariția simptomelor, la una axată pe menținerea sănătății și pe tratamente țintite.
Medicina 4P (Predictivă, Preventivă, Personalizată și Participativă) reprezintă o abordare sistemică, de ultimă generație, a îngrijirii medicale, care transformă oncologia dintr-o disciplină exclusiv reactivă într-una orientată spre prevenție și intervenție timpurie.
„Aceasta înseamnă că starea de sănătate devine un concept dinamic și, conform definiției OMS, reprezintă bunăstarea fizică și mentală, nu doar reacția la anumite boli, ci prezervarea calității vieții prin educație medicală, ceea ce înseamnă a nu aștepta până când apar simptomele, ci a acționa asupra cauzelor și a fi implicat în prevenție și în procesul de vindecare. Această fereastră este foarte importantă, pentru că aici se face diferența între noi și alte țări din Uniunea Europeană sau Japonia, Coreea de Sud, Statele Unite, unde durata de supraviețuire poate ajunge până la 74% în cazul unei afecțiuni oncologice, în timp ce în România se situează undeva la 34%. Diagnosticul, echipamentele și tratamentele au progresat foarte mult, dar diferența o face momentul diagnosticării”, a explicat Cristina Berteanu, la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.
Bucureștiul, gazda Summitului de Oncologie Complexă 2026
Cele mai noi tehnici, tratamente și teste genetice, dar și performanțele chirurgiei robotice și ale medicinei nucleare vor fi prezentate la București, în cadrul Summitului de Oncologie Complexă 2026 – Integrarea Hematologiei, Inovației Chirurgicale și Teranosticii Nucleare.
Evenimentul academic este organizat de Memorial Healthcare Group și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în Sala de Consiliu, dar și în Centrul de Simulare din cadrul universității, și va fi deschis de dr. Cristina Berteanu, director medical, director științific (cercetare, dezvoltare și relații internaționale și instituționale) și ambasador de brand Memorial Healthcare Group România, și prof. univ. dr. Viorel Jinga, rector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.
„Cercetarea și inovația reprezintă o componentă esențială în medicină și am privilegiul de a fi aproape de Universitatea de Medicină și Farmacie «Carol Davila» și de a avea o colaborare foarte frumoasă de-a lungul anilor. Summitul de la București reunește personalități din România și din Turcia, pe subiecte importante de chirurgie robotică și medicină nucleară, domenii care s-au dezvoltat foarte mult în privința diagnosticului. Mă gândesc la PET-CT (tomografia computerizată cu emisie de pozitroni), care este o investigație ce poate arăta o leziune anatomică, dar și activitatea metabolică a organelor, înainte de a se instala leziunea anatomică, precum și la tratamentul cu radionuclizi în cancerul de prostată metastazat.” Cristina Berteanu
Participanții vor încheia lucrările summitului cu un tur ghidat la Centrul de Inovație și e-Health din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.
Centrul de Inovație și e-Health: Ne antrenăm pe toate filierele
În cadrul Centrului de Inovație și e-Health, Departamentul de Simulare Medicală permite profesioniștilor din domeniul sănătății – medici, asistente, dar și studenților din disciplinele medicale – să își exerseze și să își îmbunătățească abilitățile clinice și de manualitate, precum și abilitățile de comunicare, coordonare și luare a deciziilor, stimulând munca în echipă.
„Aducem cadrele debutante sau chiar și cadrele cu experiență în acest centru de antrenament, pe care îl transformăm într-un spital sau într-o clinică similară realității. Avem manechine de bază și manechine avansate aici și ne antrenăm pe toate filierele. Pe partea de proceduri, înveți cum să faci o procedură pe un simulator, cum să montezi o sondă urinară sau cum să pui o branulă.
Pe partea de management de caz, înveți cum să gestionezi un caz complex împreună cu echipa. Pe partea de abilități de tip soft skills – tehnici de comunicare, empatie – înveți cum să livrezi informații sensibile pentru pacient și aparținători și cum să gestionezi relația cu aceștia”, a spus asist. univ. dr. Cristian Toma, coordonator al Departamentului de Simulare, medic specialist urolog la Spitalul Clinic „Prof. Dr. Theodor Burghele”.
21.000 de studenți, medici rezidenți și medici specialiști din diferite domenii au participat, în anul 2025, la activități în Centrul de Simulare, dintre care 80% au fost studenți ai Facultății de Medicină Generală, ai Facultății de Moașe și Asistență Medicală, ai specializării Balneofiziokinetoterapie și Recuperare și chiar ai Facultății de Medicină Dentară, a amintit dr. Cristian Toma.
Astfel, pregătirea studenților și a medicilor a trecut de la educația convențională la una interactivă, în care sunt puși în situații ce seamănă cu realitatea.
Terapia genetică și tratamentul țintit – schimbare radicală în oncologie
Noile tehnici ale medicinei personalizate, terapiile genetice și celulare ajută semnificativ la depistarea și tratarea diferitelor tipuri de cancer, îmbunătățind considerabil șansele de supraviețuire.
„Poți să îți faci o intervenție chirurgicală și să o plătești, dar poți să faci imunoterapie, de exemplu, în cancerul pulmonar, care avea un rezultat fatal acum câțiva ani. Acum se administrează imunoterapie pe o perioadă îndelungată și sunt pacienți cu o calitate bună a vieții, care supraviețuiesc. Melanomul malign, iarăși, se tratează cu imunoterapie. Diagnosticul țintit și terapia țintită aduc o schimbare radicală în peisaj”, spune medicul Cristina Berteanu.
Noile tehnologii ajută la stabilirea unui diagnostic precis și rapid, iar asupra tratamentului se poate interveni țintit, cu o măsură dedicată strict pacientului respectiv.
„Testările genetice și studiul genomului uman ne ajută să identificăm anumite gene, precum BRCA1 și BRCA2, care ne ajută să fim în defensivă. Dacă avem mutații la nivelul acestor gene, de exemplu, nu înseamnă neapărat că vom dezvolta o patologie oncologică. Pe de altă parte, putem urmări o anumită patologie oncologică, pentru a o depista în fereastra potrivită. Și atunci, automat, dacă o prindem în fereastra potrivită, și tratamentul va fi optim. De asemenea, identificarea unei asemenea predispoziții te ajută să îți schimbi stilul de viață. Am exemple concrete, cu prieteni care au avut în familie rude cu diagnostice oncologice și care, schimbându-și stilul de viață, au reușit să evite această problemă”, a explicat Cristina Berteanu.
Controalele medicale regulate și intervenția din timp în cazul afecțiunilor oncologice sunt cruciale.
„În cazurile oncologice, dacă intervenim în stadiile incipiente, cum ar fi stadiul I, putem ajunge la rate curative de până la 90%. Pe de altă parte, dacă amânăm și nu reușim să punem un diagnostic în timp util, un stadiu IV are o șansă curativă de 10% sau poate chiar mai puțin”, a punctat dr. Cristian Toma.
În concluzie, depistarea din timp a unei probleme oncologice crește rata de succes a tratamentului, iar diagnosticarea în stadii incipiente permite un tratament mai puțin agresiv și o probabilitate mult mai mare de vindecare completă.
Un diagnostic precoce transformă adesea un cancer letal într-o boală gestionabilă sau curabilă.












