Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Vlad Gheorghe: Nu avem asigurări pentru contextul de îngheț târziu sau timpuriu

Apel matinal - Vlad Gheorghe, inginer, preşedinte al Organizației Interprofesionale a Producătorilor Agricoli de Legume și Fructe.

Vlad Gheorghe: Nu avem asigurări pentru contextul de îngheț târziu sau timpuriu
Foto: pixabay.com

Articol de Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu, 22 Aprilie 2025, 09:20

Recentul episod de iarnă severă a avut un impact semnificativ asupra culturilor agricole din țară, cei mai afectați de frig fiind pomii fructiferi aflați în perioada de înmugurire. Aceștia au înflorit prea devreme, iar înghețul i-a prins nepregătiți. Pe fondul unui început de an neobișnuit de cald, cu temperaturi de până la 18 grade Celsius, în luna ianuarie, pomii fructiferi au intrat mai devreme în vegetație și au înflorit cu aproape o lună față de anii anteriori.

Organizația Interprofesională a Producătorilor Agricoli de Legume și Fructe a transmis o informare oficială Ministerului Agriculturii privind consecințele devastatoare ale fenomenelor de îngheț din perioada ianuarie-aprilie anul acesta asupra sectorului horticol național.

Care este situația și ce spun fermierii, aflăm din discuția pe care o vom purta cu invitatul apelului matinal, inginer Vlad Gheorghe, președintele organizației de care aminteam, din România. Raportându-ne la veștile pe care le avem de la fermierii din toată țara, unde sunt problemele mai mari?

Vlad Gheorghe: Problemele cele mai mari sunt în zonele pomicole, mai ales livezile super intensive, pentru că sunt creații noi, genetică nouă și au timpurietate. Deci toată lumea s-a dus, pentru că am avut trei ierni plăcute, acceptate, iar livezile au înflorit, cum ați spus și dumneavostră, începând cu februarie, a fost foarte călduros, jumătate din martie. Atunci am luat o primă serie de urechiușe, îi spuneam noi.

Nu era încă mugurele format foarte tare, însă după zăpada care a venit și celelalte înghețuri, s-au cam dus 80-90 la sută. Și anul ăsta, nu prea avem mari speranțe, dacă vom recolta așa un strop de fructe din livezi, pentru că n-au putut să reușească cu fum, cu instalațiile care le-au avut, pentru că au fost minus 9 grade, poate și mai coborâte în zonele deluroase, dar în general, toate livezile care sunt pe proiecte europene super intensive și intensive au fost afectate cam 80, 90%.

Daniela Petrican: E vorba de toate fructele?
Vlad Gheorghe: Exact.

„Cu banii europeni nu te joci” - Vlad Gheorghe

Daniela Petrican: Dar au fost, până la urmă, evaluate pagubele? În anumite zone, cel puțin autoritățile au vorbit de specialiști care să evalueze pagubele pentru ca fermierii să poată fi despăgubiți.
Vlad Gheorghe: Mai specialist ca fermierul nu este - și cel mai grav lucru este că unele ferme sunt în monitorizare. Proiectele europene sunt bani europeni și aici nu te joci. Trebuie să ai țintă planul de afaceri. Aici ar trebui să intervină cumva o soluție la nivel european, pentru că nu poți să realizezi planul de afaceri, adică ai un circuit, un flux financiar, iar anul ăsta, el categoric nu va fi așa cum a fost prins în planul de afaceri. Aici e marea problemă. Celelalte, că nu vom obține, este greu cu întreținerea, pentru că, indiferent de situație, până la anul pe timpul acesta, când discutăm, ei trebuiesc irigați, udați, întreținuți, tăierile, toate lucrările, că altfel la anul nu poți să te aștepți la o roadă sau la nimic altceva... sunt costuri, cheltuieli.

Cătălin Cîrnu: Dar la acest nivel poți să îți faci și asigurări.
Vlad Gheorghe: Există o tendință. Am încercat. Însă e o reticență și aici o spun la modul direct. Asiguratorul, cel care asigură, n-am să dau numele, să fac reclamă, a venit cu îndrumări și informări pe care le-am transmis pe calea organizație interprofesionale, de vreo doi-trei ani încoace, către minister, pentru că sunt anumite etape și când trebuie făcută asigurarea unei, gen CASCO, cum e la mașină.

Cătălin Cîrnu: Exact!
Vlad Gheorghe: Dar cu unele updatări. Numai că unii funcționari ai Ministerului Agriculturii n-au luat în seamă lucrurile astea și nu își bat capul cu ele, pentru că e mai simplu să faci decât lucrurile pe care le-ai învățat până acum și să nu ai grijă de fermier, pentru că ei au salariul asigurat, nu-l preocupă de fermier absolut nimic. N-au venit la întâmpinare, asta, la a avea o negociere sau o relație profesională cu organizațiile și suntem în situația în care nu avem asigurări pentru contextul de îngheț târziu sau timpuriu sau cum vreți să-l definim noi în horticultură, nu numai la pomi, și în legumicultură, pentru că funcționarii nu au profesionalismul corespondent profesii pe care sunt angajați acolo.

„Plantele sunt debusolate de asemenea fluctuații extreme de temperatură” - Vlad Gheorghe

Cătălin Cîrnu: Mai avem o curiozitate. Vara, de regulă vorbim despre rachetele antigrindină, dar în țară, la noi sunt disponibile instalațiile antingheț?
Vlad Gheorghe: Instalații antingheț avem montate, sunt câteva livezi și în partea de vest și aici, la sud, am adus unele care ridică cu 1,6, dar vorbim de -1°, 0°, iar anul ăsta ce s-a întâmplat este o iarnă normală, pentru că în lunile lui martie am avut -9°, iar astăzi când discutăm aprilie și aici am avut temperaturi cu plus, numai că există extreme. Am avut ieri 23-24, aseară au coborât pe 10, deci nu rămâne la jumătate. Și vedeți dumneavoastră, plantele sunt organisme vii. Ele sunt debusolate în asemenea fluctuații extreme de temperatură.

Daniela Petrican: Știm că ați cerut și o intervenție de urgență din partea Ministerului Agriculturii. Aveți un răspuns din partea autorităților?
Vlad Gheorghe: N-am avut, pentru că s-au precipitat, au fost sărbătorile pascale și am zis să vină temperaturile cu plus, să analizăm perfect, real cât este afectată livada la momentul când ele pleacă în vegetație. Iar astăzi când vorbim, și ieri și alaltieri am avut cu plus temperaturi şi săptămâna asta, către sfârșit, vom avea semnalele reale de la pomiculturii care sunt în teren. Și viticultura este afectată, nu numai pomicultură.

Cătălin Cîrnu: Da, vor fi probleme, e clar. Legumele și fructele, sperăm noi, că nu vor lipsi din piețe. Estimați totuși ceva probleme și mă gândesc aici chiar și la prețuri crescute?
Vlad Gheorghe: Prețurile acum n-aș putea să mă pronunț asupra lor, dar nu sunt ale producătorilor și aici este foarte prielnic, precizare, prețurile de la raft nu sunt ale producătorului, să nu mai ne raportăm la ele, acolo este intervenția comerciantului și nu reflectă realitatea cu producția.

„Valul de frig a afectat și alte țări precum Franța sau Germania” - Vlad Gheorghe

Daniela Petrican: Dar există perspectiva unor importuri sporite care să afecteze piața și mai ales producătorii români?
Vlad Gheorghe: Dacă analizăm la nivel european și în alte țări, cum e Franța, Germania, acest val de frig a afectat și acolo. Cât? Nu pot să spun acum, că n-am... Pentru că au fost unele interpelări în cadrul Comisiei Europene vizavi de deblocarea unui fond de urgență privind înghețurile vizavi de sectorul horticol, dar nu vor fi lipsuri și carențe. Însă astăzi, când discutăm, cetățeanul român și-a schimbat consumerismul, adică consumăm fructe și legume permanent, în toată perioada anului. Nu mai este cum era odată, să fructificăm și să consumăm în luna mai, iunie, fructe și legume autohtone. Acum este o permanență și o abundență de fructe în piață.

Cătălin Cîrnu: Dar ca să conchidem: estimați că vor veni ceva fonduri europene pentru fermierii care au avut dificultăți din cauza înghețului?
Vlad Gheorghe: Acum, noi analizăm situațiile astea. Am propus soluțiile și propunerile noastre. Așteptăm un răspuns, cum m-ați întrebat și dumneavoastră. Dar noi am cerut și emiterea unor hotărâri de Guvern privind înlesnirea unor plăți la taxe, impozite, nu neapărat bani cash. Pentru că suntem obligați să întreținem livada, chiar dacă ea nu produce până la anul pe timpul acesta.

Cătălin Cîrnu: Și ce speranțe aveți? Raportându-ne și la întâmplările ultimilor ani, de exemplu.
Vlad Gheorghe: Raportându-ne la perioada ultimilor ani, nu sunt prea mari speranțe, dar cred că o brumă de bănuți vor veni și aici.

Irina Chiţu: Dobânda BNR de politică monetară, un indicator fidel pentru evoluția IRCC-ROBOR
Matinal 30 Septembrie 2025, 09:07

Irina Chiţu: Dobânda BNR de politică monetară, un indicator fidel pentru evoluția IRCC-ROBOR

"Apel matinal" - Invitat: Irina Chiţu, vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România.

Irina Chiţu: Dobânda BNR de politică monetară, un indicator fidel pentru evoluția IRCC-ROBOR
Lupta cu infecțiile nozocomiale „a devenit una permanentă”
Matinal 29 Septembrie 2025, 09:30

Lupta cu infecțiile nozocomiale „a devenit una permanentă”

"Apel matinal" - Invitat: Adrian Wiener, medic și deputat USR.

Lupta cu infecțiile nozocomiale „a devenit una permanentă”
Horațiu Moldovan/ CNAS: Balanța dintre contributori și cei ce nu plătesc s-a echilibrat
Matinal 19 Septembrie 2025, 09:10

Horațiu Moldovan/ CNAS: Balanța dintre contributori și cei ce nu plătesc s-a echilibrat

Apel matinal - invitat: Horațiu Moldovan președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Horațiu Moldovan/ CNAS: Balanța dintre contributori și cei ce nu plătesc s-a echilibrat
Sorin Ion: În multe unități de învățământ școala începe absolut normal
Matinal 08 Septembrie 2025, 09:12

Sorin Ion: În multe unități de învățământ școala începe absolut normal

"Apel matinal" - Invitat: profesorul Sorin Ion, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării.

Sorin Ion: În multe unități de învățământ școala începe absolut normal
Bogdan Ivan: 16% dintre consumatori folosesc jumătate din energia României
Matinal 25 August 2025, 09:24

Bogdan Ivan: 16% dintre consumatori folosesc jumătate din energia României

"Apel matinal" - Invitat: Ministrul energiei, Bogdan Ivan.

Bogdan Ivan: 16% dintre consumatori folosesc jumătate din energia României
În decembrie 1989, „România a avut noroc că a venit în frunte Ion Iliescu”
Matinal 06 August 2025, 09:00

În decembrie 1989, „România a avut noroc că a venit în frunte Ion Iliescu”

"Apel matinal" - Invitat: Profesorul universitar dr. Ioan Scurtu, istoric.

În decembrie 1989, „România a avut noroc că a venit în frunte Ion Iliescu”
Val Vâlcu: Nu cred că reforma stătea într-un singur om
Matinal 28 Iulie 2025, 10:03

Val Vâlcu: Nu cred că reforma stătea într-un singur om

"Apel matinal" - Invitat: directorul DC News, Val Vâlcu. Tema discuției este demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu.

Val Vâlcu: Nu cred că reforma stătea într-un singur om
Ciprian Șerban: Până la finalul anului, vrem să ajungem la 1.500 de km de autostradă
Matinal 23 Iulie 2025, 10:12

Ciprian Șerban: Până la finalul anului, vrem să ajungem la 1.500 de km de autostradă

RRA: "Apel matinal" - invitat: ministrul transporturilor, Ciprian Șerban.

Ciprian Șerban: Până la finalul anului, vrem să ajungem la 1.500 de km de autostradă

Radio România

SIBIU: Investigațiile cu aparatul de histeroscopie din Secţia de Obstetrică-Ginecologie a SCJU, reluate

SIBIU: Investigațiile cu aparatul de histeroscopie din Secţia de Obstetrică-Ginecologie a SCJU, reluate

SIBIU: Investigațiile cu aparatul de histeroscopie din Secţia de Obstetrică-Ginecologie a SCJU, reluate
Colectiv: Slujbă de pomenire a victimelor la 10 ani de la tragedie

Colectiv: Slujbă de pomenire a victimelor la 10 ani de la tragedie

Colectiv: Slujbă de pomenire a victimelor la 10 ani de la tragedie
BRAȘOV: Dracula Film Festival, la Cinema Modern

BRAȘOV: Dracula Film Festival, la Cinema Modern

BRAȘOV: Dracula Film Festival, la Cinema Modern
Ministrul Sănătății, după decesul unei doctorițe de la Buzău: Media gărzilor era de trei pe lună; Trebuie să înţelegem că şi medicii sunt oameni

Ministrul Sănătății, după decesul unei doctorițe de la Buzău: Media gărzilor era de trei pe lună; Trebuie să înţelegem că şi medicii sunt oameni

Ministrul Sănătății, după decesul unei doctorițe de la Buzău: Media gărzilor era de trei pe lună; Trebuie să înţelegem că şi medicii sunt oameni