Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, despre evoluția cursului valutar și provocările economice ale României în 2025

Continuăm să vorbim despre gramul de aur, care a înregistrat din nou o valoare record, ajungând joi la o cotaţie de 441,85 de lei. Moneda naţională s-a apreciat în raport cu euro, conform BNR, dar leul a pierdut teren în faţa dolarului american.

Banca Naţională creşte constant rezervele valutare, care oferă şi pe pieţele internaţionale o siguranţă pentru România şi o credibilitate, spunea ministrul finanţelor, care s-a arătat optimist şi în ceea ce priveşte stabilitatea cursului de schimb în acest an.

La finele lunii ianuarie 2025 rezervele valutare ale BNR totalizau 60,8 miliarde de euro, în timp ce nivelul rezervei de aur s-a menţinut la peste 103 tone.

Cum va evolua în continuare cursul valutar şi în ce măsură conducerea BNR împărtăşeşte optimismul oficialilor guvernamentali discutăm cu invitatul "Apelului matinal", Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României.

Bună dimineaţa!

Dan Suciu: Bună dimineaţa!

Există riscuri care pot influenţa în acest an stabilitatea cursului de schimb? La ce ar trebui să fie mai atente autorităţile?

Dan Suciu: Din păcate, da, foarte multe riscuri, interne şi internaţionale, poate chiar mai multe decât anul trecut. Mai ales pe plan internaţional, suntem într-o situaţie în care, după cum vedeţi, sunt decizii importante, care se schimbă de la o zi la alta, tarife vamale, decizii de politică internaţională cu implicaţii economice. Lucrurile acestea evident că pot influenţa cursul de schimb. Au întărit foarte mult dolarul în ultima perioadă. E drept, pe piaţa românească s-au resimţit mai puţin, pentru că principala cotaţie sau cotaţia pe care o activează Banca Naţională este leu-euro, pentru că Zona Euro este principalul nostru partener comercial, iar celelalte referinţe monetare se fac încrucişat, prin intermediul monedei europene. Deci, riscurile, da, există şi sunt şi riscuri interne numeroase. Avem un buget care e nu e uşor de implementat, un deficit care, în ciuda faptului că rămâne mare, e greu de atins această cifră, nu e uşor să cobori un punct şi ceva din PIB în deficitul bugetar. După cum vedeţi, sunt mici decizii deja care stârnesc valuri mari. Acestea presupun riscuri. Nu mai discut de riscurile politice. Nu suntem acum într-o situaţie de tensiune politică, dar avem un an electoral şi nu e exclus ca să apară şi acest risc suplimentar. Deci, da, riscuri sunt; sunt foarte numeroase şi trebuie să avem cu toţii grijă să încercăm să temperăm cât se poate din aceste riscuri.

Asta voiam să vă întreb: de ce va avea nevoie în acest an economia României pentru a depăşi perioadele dificile?

Dan Suciu: De lucruri care ţin de noi, în primul rând. Sunt cele care presupun o anumită stabilitate politică şi o decizie fermă economică, în linie cu bugetul pe care îl avem în aceste zile aşezat şi cu angajamentele pe care le avem cu Uniunea Europeană. Ele sunt esenţiale în acest moment; tot ce înseamnă angajamente - cu bornele şi cu reperele pe care ni le-am luat atunci când am încheiat acordurile cu Uniunea Europeană. Deci. acestea sunt elementele de stabilitate pe care ni le putem asuma într-un climat politic intern şi internaţional extrem de fragil.

Şi pe ce ne putem baza mai mult în 2025, dacă vrem să ne păstrăm economiile în siguranţă?

Dan Suciu: Nu se pune un semn de întrebare în legătură cu siguranţa. Avem un sistem bancar extrem de stabil. Nu se văd nori negri în ceea ce priveşte stabilitatea sistemului bancar, nu suntem într-o situaţie ca în 2008-2009, în care băncile să reprezinte vreo problemă; nu. Ele pot fi acum o soluţie pentru stabilitatea economică, având în vedere consistenţa, stabilitatea şi capacitatea lor de a trece printr-o situaţie de criză. Deci. nu aş face comparaţia cu 2008, când într-adevăr au fost nori negri; mai puţin poate în ceea ce înseamnă sectorul bancar din România atunci, dar implicit, prin faptul că existau legăturile acelea strânse între bănci-mamă şi bănci-fiică, era şi sectorul bancar românesc afectat. Deci, nu siguranţa este problema.

Din ce se poate vedea deja în cifrele bugetului de stat, credeţi că există loc pentru investiţii?

Dan Suciu: Da, absolut. Nu asta este neapărat problema. Ele sunt asumate. Problema este una de consistenţă în ceea ce înseamnă cheltuielile publice cu salariile şi bunurile, nu neapărat cu investiţiile. Există presiuni uriaşe de disciplină bugetară, aş spune, şi nu numai pe partea de cheltuieli, ci, evident, pe partea de venituri. Pe partea de venituri - unde spun o chestiune banală, deja prea utilizată, aproape că atât de utilizată încât ea şi-a pierdut din valoare, dar rămâne valoroasă - trebuie îmbunătăţită colectarea, e atât de simplu de spus şi atât e greu de făcut. De ani de zile ne chinuim cu acest aspect. Dar poate că va trebui să vină şi momentul acela în care să depăşim cifra aceasta, care este ruşinoasă pentru o ţară europeană unde serviciile publice trebuie să fie consistente, anume, 27% venituri din PIB, din taxe şi impozite, suntem pe ultimul loc în Europa cu acest procent sau pe penultimul loc, dacă vreţi. Dar cerinţa este mult mai mare de sector public în România, adică, aş putea înţelege cifra dacă cerinţa pentru bunuri publice în România ar fi mai mică, dar ea este foarte mare.