Apel Matinal: Vladimir Ionaş, sociolog - Din ce în ce mai mulți români își doresc să plece din țară pentru că sunt îngroziţi de interacțiunea pe care o au cu sistemul sanitar și sistemul de educație

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Cătălin Cîrnu: Anul trecut România avea aproximativ 19 milioane de locuitori, deși populația țării continua să scadă. Datele Institutului Național de Statistică arată și că fenomenul de îmbătrânire demografică se accentuează în România de la an la an, în timp ce se anticipează că numărul populației rezidente tinere, de vârstă preșcolară și școlară va continua să scadă.

Daniela Petrican - Mai mult, conform Institutului Național de Statistică, declinul demografic a atins valori fără precedent, în condițiile în care aproape 50.000 de români au plecat definitiv din țară în 2022, practic, cel mai mare număr din ultimele trei decenii. Lor li se adaugă și migranții temporari care pleacă să muncească în străinătate sau la studii, dar ulterior revin în țară. Despre cauzele și efectele acestui fenomen vorbim acum cu invitatul "Apelului matinal", sociologul Vladimir Ionaș. Bună dimineața!

Cătălin Cîrnu: Bună diminea!

Vladimir Ionaş: Bună dimineața!

Daniela Petrican: Avem astăzi cu aproximativ 3 milioane de persoane mai puțin decât în 1989, dar, ce este mai grav, populația continuă să scadă în ritm accelerat. Care ar fi principalele cauze?

Vladimir Ionaş: În primul rând, nu ar trebui să fie o surpriză. Este pentru prima dată când avem acest număr, aceste date oficiale din partea INS, totuși, de ani de zile, numărul celor care părăsesc definitiv România este chiar și mai mare de 50.000, singura diferență este că este pentru prima dată când oamenii, să spunem, cei care au plecat, fac parte din generația care au mai mare încredere în instituțiile statului și se și înregistrează. Până acum, cei mai mulți dintre cei care plecau proveneau din marea masă care nu are încredere în stat, nu are încredere în instituțiile statului și atunci prefera să nu ofere aceste informații instituțiilor. Cauzele sunt numeroase. Eu aș numi printre principalele cauze serviciile pe care le oferă statul cetățeanului, în special în domeniile de maximă importanță, cum ar fi sănătatea și educația, sunt principalele motive pe care ți le enumeră oamenii care locuiesc în diaspora și care au preferat să rămână acolo cu copiii, să își aducă și familia și să își facă un viitor în în alte state. Pentru că, din păcate, în ultimii 30 de ani, cea mai mare parte a societății nu a identificat foarte mari avansuri în aceste domenii. Oamenii au așteptări, dar, din păcate, acestea au fost înșelate și, în plus, problema principală este că statul nu a reușit în ultimii 10 ani, de când oamenii care urmăresc ce se întâmplă din punct demografic în România, au atras atenția și au spus că e nevoie de planuri și strategii pe termen mediu și lung pentru a opri declinul demografic, nu au venit cu astfel de de planuri și de strategii și probabil vom vedea situația înrăutățindu-se de la an la an. Din ce în ce mai mulți oameni, inclusiv din generația mea, de exemplu, care au copii mici, își doresc să plece din țară tocmai pentru că sunt îngroziţi de interacțiunea pe care o au cu sistemul sanitar și sistemul de educație.

Cătălin Cîrnu: Care vor fi repercusiunile în viitorul apropiat, să zicem așa, în următorii 10-20 de ani?

Vladimir Ionaş: O schimbare din punct de vedere etnic a României, lucrul acesta deja îl putem vedea, se observă cu ochiul liber în marile orașe din România. Vedem din ce în ce mai mulți oameni din țări mai puțin dezvoltate decât România care sunt atrași aici ca forță de muncă. Avem o mare problemă și va fi principala problemă a României forța de muncă şi, automat, evident, și capacitatea statului de a plăti acele servicii de asistență socială, pensii ș.a.m.d. către populația /abilă/ a României.

Daniela Petrican: Cum explicați paradoxul situației? Deși avem zone unde mulți se plâng de sărăcie, avem și o acută nevoie de forță de muncă, așa cum spuneați și dvs., pe care în cele din urmă o importăm, inclusiv din Nepal.

Vladimir Ionaş: Lipsa forței de muncă este în marile centre urbane, centrele universitare din România. Nu toată lumea își dorește să migreze intern, să se mute către aceste centre urbane. Investițiile în ultimii mulți ani s-au făcut în aceste zone, iar urbanul mic și ruralul au rămas, să spunem, rupte sau ne-am împărțit în două Românii și atunci evident că există această diferență, diferență mare, din nou, nu cred că vor putea fi găsite soluții miraculoase pe termen scurt. Aici e nevoie de strategii pe termen mediu și lung care în primul rând să ofere soluții prin care și urbanul mic și ruralul să se dezvolte, investițiile să meargă și către aceste zone.

Cătălin Cîrnu: Privind însă la țările dimprejurul nostru, și asta după 1990, ce se întâmplă, pentru că românii au plecat în număr mare în Vest? La fel s-a întâmplat și în cazul polonezilor. În schimb, cehii, slovacii și maghiarii, în marea lor majoritate, au rămas acasă. De ce sau cum se explică acest fenomen?

Vladimir Ionaş: Polonezii, ne amintim cu toții, au avut acele porți deschise către Marea Britanie și către Statele Unite în special. În ultimii ani au dus o politică destul de solidă de atragere a oamenilor înapoi, care le-a și reușit, mai ales în rândul specialiștilor, au reușit să atragă un număr important de oameni din diaspora înapoi în Polonia. România nici nu a avut-o, nu a reușit să construiască în acești 30 de ani o legătură sporită între stat și societate, din păcate, ba din contră, mai degrabă cele două părți importante ale României s-au distanțat. Din punctul meu de vedere, aici este și principala problemă, statul nu a reușit, indiferent de culoarea politică a celor care au condus România, să câștige încrederea societății și să dovedească societății faptul că statul și societatea sunt parteneri pentru dezvoltarea țării.

Daniela Petrican: Dar ce se întâmplă în celelalte state europene foste comuniste? Ce măsuri au luat acolo autoritățile?

Vladimir Ionaş: În primul rând au oferi servicii. Este vorba despre modul în care reușești tu, stat, să oferi, indiferent de puterea financiară a societății, servicii pentru taxele pe care cetățenii le plătesc. Și repet, sunt două domenii care sunt absolut importante pentru toată societatea: sănătatea și educația. Dacă reușești să oferi servicii cel puțin în cele două domenii, servicii de calitate, servicii care să nu necesite relaţii, pile, telefoane, ș.a.m.d., atunci vei reușit să mulțumeşti cea mai mare parte a societății. Din păcate, România aici nu a reușit să îndeplinească așteptările societății.

Cătălin Cîrnu: Ne-ar trebui un plan cât mai urgent pentru viitorul apropiat, repet, măcar pentru următoarele două decenii?

Vladimir Ionaş: Din punctul meu de vedere este mult prea târziu acum. Evident că pot fi construite planuri, din punctul meu de vedere, planul care poate funcționa și poate face o mare parte a populației să rămână, să nu își mai dorească să plece este reforma administrativ-teritorială. Doar printr-un plan atât de ambițios, major, prin care să faci o reformă care să curețe atât sistemul acesta de stat, cât și societatea în ansamblu și care să ofere multe beneficii pe care în momentul de față societatea nu le are nu poți să rezolvi problema reală care stă la baza acestui declin demografic.

Cătălin Cîrnu: Se tot vorbește despre aceste măsuri, despre aceste strategii. Sunteți optimist?

Vladimir Ionaş: Nu, deloc. Ba din contră, sunt pesimist.

Cătălin Cîrnu: De ce? Nici măcar colegii dvs.?

Vladimir Ionaş: Cei mai mulți dintre oamenii din domeniu care vorbesc sunt la fel de pesimiști, pentru că, vă dau un exemplu, tinerii care astăzi au între 16 și 22 de ani și sunt într-o formă de învățământ, fie școală, fie facultate, în proporție de peste 60% își doresc ca la terminarea, finalizarea studiilor să plece din țară.

Cătălin Cîrnu: Da, sunt amănunte, repere statistice triste, de altfel. Vreun sociolog prin Parlamentul României aveți idee să existe?

Vladimir Ionaş: Au fost foarte mulți, dar, din păcate, un membru nu poate schimba în Parlamentul României, e nevoie de voință politică a întregii clase politice pentru astfel de proiecte. Sunt proiecte majore, care au nevoie de susținere, și, mai mult decât atât, este nevoie ca politicienii să înțeleagă că proiectele majore nu le pot face singuri. Au nevoie să aducă la masă experți în demografie, oameni care să înțeleagă de ce se întâmplă aceste fenomene și va fi nevoie de o dezbatere amplă pentru a pentru a ajunge la un proiect care, să spunem, să aducă și rezultate, pentru că, altfel, pe hârtie, evident, toţi putem desena hărţi, să facem proiecte de reformă administrativ-teritorială, dar nu, lucrurile nu se fac așa. Este un subiect extrem de sensibil, care ar trebui să aibă susținerea în primul rând a întregii clase politice.

Cătălin Cîrnu: Rămân doar datele statistice și o observație pertinentă, credem noi, venită de la un ascultător: nu există români care să nu aibă rude sau prieteni în străinătate în 2023.

Vladimir Ionaş: Exact.

Cătălin Cîrnu: Mulțumim pentru discuție.

Vladimir Ionaş: Vă mulţumesc şi eu.

Cătălin Cîrnu: Astăzi, la "Apelul matinal" am fost alături de sociologul Vladimir Ionaș, după ce Institutul Național pentru Statistica a confirmat că declinul demografic continuă în România și a atins din valori fără precedent. Aproape 50.000 de români au plecat definitiv din țară în 2022. Și, Daniela, nu uităm nici de întrebarea lansată astăzi fanilor "Matinalului".

Daniela Petrican: Da, plecând de la acest subiect, v-am întrebat: "De ce migrează oamenii și mai ales românii". Așteptăm în continuare mesaje pe WhatsApp la 0748.887.766.