Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: CONTRACRONOMETRU Joi, 19 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

12 Iulie 2016
Vizualizari: 11164
Comentează add

Invitat: prof. dr. Emilian M. Dobrescu, secretar ştiinţific al Academiei Române pentru Secţia de Ştiinţe economice, Juridice şi Sociologie

România anilor '70. Acumulare şi consum România anilor '70. Acumulare şi consum - Conține audio

george-popescu

 Bucureşti, bulevardul N. Bălcescu, vara anului 1956. Credit: rezistenta.net

Statistic o generaţie este delimitată de cealaltă după 29 de ani şi jumătate.

 

Istoria noastră contemporană după al doilea război mondial menţionează existenţa unei generaţii de sacrificiu. A mai fost o generaţie de sacrificiu , cea a primului război mondial şi probabil aşa după cum ne-a arătat evoluţia acestui spaţiu politic şi geografic vor mai fi şi altele.

 

Stadiul de ţară în curs de dezvoltare a devenit matricea noastră pentru ultima sută de ani, cel puţin. Sfârşitul ultimului război mondial ne-a găsit într-o ţară ocupată de sovietici, cu o economie devastată mai puţin de război, însă mai mult de obligaţiile Convenţiei de armistiţiu din 12 septembrie 1944.

 

În contul plăţii datoriei de război, oficial timp de şase ani, am fost obligaţi să plătim 300 de milioane de dolari, iar după acest termen, societăţile mixte de comerţ şi industrie sovieto-române - abreviate SOVROM - au desăvârşit spolierea ţării.

 

În plus, am plătit sovieticilor despăgubiri prin răscumpărarea acţiunilor la această „frăţie” economică. În încercarea de a merge pe calea proprie de dezvoltare, fără controlul Moscovei, după 1958, autorităţile statului de-atunci au apelat la asistenţă financiară străină, din partea Occidentului.

 

Şi de această dată am fost nevoiţi să plătim despăgubiri, de obicei în aur pentru pierderile suferite de capitalul străin în România la momentul naţionalizării din iunie 1948. O condiţie impusă pentru relauarea relaţiilor politice şi economice.

 

După normalizarea relaţiilor cu Occidentul, România a mai garantat creditele acordate de vest-europeni cu alte cantităţi de aur ale Băncii Naţionale.

 

În anul 1972 după depunerea unei cereri de înscriere ca membru în cele două organizaţii occidentale de credit FMI şi Banca Mondială, România se afla în faţa unei dileme economice, în primul rând: să strâmgă bani pentru proiectele sale de dezvoltare sau să încurajeze consumul ?

 

Ratele de acumulare ale României s-au situat la 15 la sută după război, crescând pe parcurs până la 28-30 la sută cu 33 la sută în ultimul an al regimului comunist.

 

Aceste procente traduc de fapt eforturile de economisire pentru a realiza o infrastructură în spiritul epocii, cu mult mai dezvoltată şi întinsă faţă de ceea ce moştenisem după război. A fost şi o condiţie impusă de FMI şi B.M.

 

Pentru a alimenta linii de credit în valoare de 10 miliarde de dolari după anul 1974. „Te împrumut, dar trebuie să pui şi tu o parte apreciabilă din valoarea proiectelor”.

 

Proiecte de obiectiv: hidrocentrale, combinate chimice şi agricole, irigaţii, , construcţii de fabrici şi uzine, reţea de transport feroviar, electrificare, locomotive, tehnologie occidentală pentru producţie cu valoare adăugată mare . În general unităţi productive care să pună în circuit produse industriale şi agricole ce odată vândute să aducă acoperirea cheltuielilor şi profit pentru restituirea creditelor şi plata dobânzilor.

 

Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol şi Alexandru Bârlădeanu considerau stabilirea unei rate mai mari de acumulare o eroare de strategie de dezvoltare în dauna consumului şi a scăderii nivelului de trai.

Nicolae Ceauşescu şi grupul său de sprijin se găsea în dezacord, susţinând necesitatea investiţiilor din ceea ce putea să se strângă anual la nivel naţional.

 

Au fost făcute şi erori de judecată. Unui combinat pentru producerea oţelului i s-au adăugat alte cinci sau şase. Cam în aceiaşi proporţie s-a construit şi pentru celelalte ramuri industriale care într-adevăr absorbeau forţă de muncă, însă cu producţie de multe ori pe stoc sau supraproducţie care de multe ori se vindea greu sau nu se vindea deloc pe pieţele externe. Uneori, mai mult nu înseamnă şi bine sau în câştig.

 
AUDIO: ISTORICA, ediţia din 11 iulie 2016
 

Cu toate neajunsurile economiei planificate, România a înregistrat cele mai înalte ritmuri de creştere economică din toată istoria sa în mai puţin de două decenii.

 

Cum noi nu ne găseam singuri în lume, ci legaţi la o economie mult mai mare, uriaşă, crizele şi şocurile acesteia le-am resimţit pe de-a întregul, acasă. La crizele petrolului, succesive, apoi recesiunea din Occident s-au adăugat şi alte pagube în ţară: inundaţii în două rânduri şi un cutremur cu pagube de 3 miliarde de dolari.

 

Dacă economia Occidentului o ducea rău, nici la noi nu putea fi mai bine, în ciuda subvenţiilor ridicate pe care le plătea statul, în special pentru producţia industrială.

 

Timid la început, nivelul de trai a înceout să recupereze. Din 1962 şi până în apropierea anilor 1980, mugurii culturii de consum au înflorit şi în România. Desigur nu absolut toată lumea avea acces la această creştere a calităţii vieţii.

 

A fost lansată creditarea populaţiei pentru cumpărarea unei locuinţe, automobil sau alte cheltuieli care aduceau confortul. Spre exemplu, un apartament la bloc putea fi cumpărat prin două credite de până la 25 de ani cu plata unui avand modic – cinci lei, costul formularelor.

 

Cine avea bani economişiţi putea slăbi împovărarea prin plata unui avans de o treime din costul apartamentului.se mai putea construi şi în regie proprie, limitat pentru cei cu mijloace financiare mai însemnate, însă nu mai mult de o proprietate.

 

Oferta vânzării de automobile în general sosea din producţie proprie – autoturismele Dacia 1100 şi 1300 şi din import din Blocul de Est, fie cu plata jos, fie prin creditare.

 

Pentru scurt timp regimul a încurajat iniţiativa particulară, limitând-o la alimentaţie publică şi mica industrie agricolă a ţăranului, aşa-numiţii „mandatari”.

 

Sistemul de cumpărare a bunurilor de lungă utilizare urmărea aceiaşi schemă, avantajul rezida în stabilitatea şi continuitatea locului de serviciu. Până la mijlocul anilor '80, România nu a cunoscut fenomenul şomajului.

 

Salariile au crescut în această perioadă cu 20 până la 30 la sută, iar introducerea unui nou mijloc de calcul, acordul individual putea să crească salariul cu până la 50 la sută, însă favorizaţi au fost muncitorii.

 

Raportul redistribuirii bogăţiei, cel mai adesea prin venituri lunare a fost stabilit la 1: 6, adică nu mai mult de şase salarii minime pentru profesii şi funcţii cu pregătire superioară.

 

Veniturile dobândite ilicit intaru sub incidenţă penală şi în regimul confiscării, cu toate acestea piaţa „neagră” a fost o prezenţă reală şi mai puţin discretă în România până la sfârşitul regimului, în 1989.

 

În mediul rural se câştigau mai puţini bani, dată fiind şi valoarea de piaţă a producţiei agricole şi alimentare în raport cu produsele industriale, o inegalitate de şanse moştenită din perioada interbelică.

 

Totuşi, ţăranii aveau şi parcela de teren din jurul casei de pe urma căreia îşi asigurau autoconsumul, având nevoie de mai puţine lichidităţi în spaţiul rural unde funcţiona încă, trocul sau schimbul de mărfuri esenţiale.

 

Contribuţii editoriale : dl. Florea Dumitrescu, fost ministru de finanţe în epocă despre negocierile acceptării României în FMI şi Banca Mondială, cât şi susţinerea americană arătată de Robert McNamara, director al Băncii Mondiale. Un interviu de Mirela Băzăvan.

 

Regia de montaj : Eugenia Ivanov

 

Regia de emisie : Izabel Jerdea şi Ileana Băjenaru

Galerie foto :

 
I. Pregătirea: sfârşitul anilor 1950:
 
 
Studenţi străini la Bucureşti. Credit: rezistenta.net
 
 
Bucureşti, Piaţa Libertăţii, actuală Parcul Carol I. La cinematograf. Credit: rezistenta.net
 
 
Bucureşti, cofetăria Lipscani. credit: rezistenta.net
 
 
Bucureşti, cinema Republica şi premiere occidentale. Credit: rezistenta.net
 
 
Bucureşti, berăria "Potcoava de aur". Credit: rezistenta.net
 
 
Bucureşti, intersecţia bulevardului N.Bălcescu cu Republicii. Instantaneeu. Credit: rezistenta.net
 
 
Bucureşti, librărie volantă, pe bulevardul N.Bălcescu. Credit: rezistenta.net
 
II. Dezvoltare şi privaţiuni:
 
 
Hidrocentrala "Porţile de fier". Credit: http://altmarius.ning.com/m/discussion?id=3496555%3ATopic%3A570688
 
 
 
Satu Mare, în timpul inundaţiilor, Nicolae Ceauşescu străbate oraşul cu un vehicul militar. Credit: http://turnul.blogspot.ro/2013/10/exclusiv-cum-gestionat-ceausescu.html
 
 
Secvenţă de la construirea "Transfăgărăşanului". Credit: adevarul.ro. colecţia lt.col.Ioan Tăuşan.
 
 
Bucureşti, inaugurarea primei linii de metrou. Credit: agerpres.ro
 
 
Produs al uzinei Electroputere Craiova. Credit: http://forum.metrouusor.com/
 
 
Aspect de la Combinatul siderurgic din Galaţi(interior). Credit: http://fototeca.iiccr.ro/picdetails.php?picid=40632X59X145 
 
 
Braşov, întreprinderea de autocamioane. Credit: sanuuitam.blogspot.com
 
 
Braşov, electrificarea liniei CFR Bucureşti-Braşov, anul 1969. Credit: transira.ro
 
 
Iaşi, Nicolae Ceauşescu în "vizită de lucru". Platforma industrială. Credit: http://nelupaunescu.blogspot.ro/2011/10/ceausescu-in-vizita-la-iasi.html
 
 
Combinate chimice(color). Credit: http://industrializarearomaniei.blogspot.ro/2012_07_01_archive.html
 
 
Miercurea Ciuc, fabrica de confecţii. Credit: descrieri.ro 
 
 
Oneşti, jud. Bacău, vedere din avion. Credit. http://wikimapia.org/69914/ro/One%C5%9Fti
 
 
Timişoara, interior fabrica Elba. Credit: medifax.ro
 
 
Cluj, cartierul Gheorghieni. Anul 1970. Credit: http://ziuadecj.realitatea.net/Images/Articole/00086166/00064363_large.jpg
 
 
Deva, anii '70. Credit: etimpul.com
 
 
Televizor  alb-negru  Sport 251 /made in Romania -Electronica/anii’70. Credit: https://poducuvechituri.wordpress.com/tehnice/
 
 
Copii şi copliărie, anii '70. Credit. http://pandhoraa.blogspot.ro/2015/09/anii-70-din-mahala-in-cartierul.html
 
 
Bucureşti, 1976. Calea Moşilor cu str. M.Eminescu. Credit: flickr.com/danvartanian
 
 
Bucureşti, 1976. Calea Moşilor. Credit: flickr.com/danvartanian
 
 
Constanţa, b-dul Republicii. Credit: cugetliber.ro
 
 
Braşov, cartierul "Tractorul". Credit: brasovromania.net
 
 
Iaşi, încurajarea afacerilor în epocă. Credit. sanuuitam.blogspot.com
 
 
Oradea, cartierul Rogerius. Credit: http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?p=114427965
 
 
Începuturile ciberneticii în România. Credit: voceatransilvaniei.ro 
 
 
Vedere din jud. Harghita. Credit. sanuuitam.blogspot.com 
 
 
Brăila, elevi la muncă, pe câmp. Credit: https://cimec.wordpress.com/tag/pionieri/
 
 
Băileşti, jud. Dolj, adulţii participă la strângerea recoltei. Credit: http://blog.zaibar.ro/2012/02/retro-schimb-de-experienta-la-sfecla-bailesti-anii-70-galerie-foto/comment-page-1/?nggpage=2
 
 
Litoralul românesc al Mării Negre. Credit: calatorii.myfreeforum.ro
 
 
Staţie alimentare cu carburanţi. Anii '70. Credit: volganeagră.blogspot.com 
 
 
Secvenţă din vacanţa la munte, iarna. Credit: vice.com
 
 
Bucureşti, magazin cu autoservire, zona Pieptănari. Credit. youtube.com
 
 
Vedere din staţiunea Sinaia. Credit: youtube.com
 
 
 Bucureşti, viaţă cotidiană. Credit: rezistenta.net
 
III: Reclame la diferite produse şi servicii aflate în circulaţie în România anilor '70. Unele produse erau din import, surprinzătoare pentru publicul tânăr de azi. Credit: http://www.simplybucharest.ro/?p=19621
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.     

 

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).     

 

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.    

 

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro   


Etichete bucureştiistoriearhivăeconomisireinvestiţiiplan cincinal"dezgheţ" ideologicGheorghiu DejNicolae CeauşescuIon Gheorghe MaurerGaston MarinAlexandru Bârlădeanuconsumproduse de luxapartamenteDaciacreditemandataripiaţa ţărăneascăsalariiieftinPorţile de fierreţea feroviarăelectrificarecopilărieşcoalămuncăprivaţiuniilicitaverebunuri de larg consumpropagandăinundaţiicutremurFMIBanca MondialăSUAURSSafaceriproducţie pe stocexportdolari.

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live