Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Matinal Luni, 21 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

1 Octombrie 2013
Vizualizari: 5500
Comentează add

Invitaţi: prof. univ. dr. col. Petre Otu – preşedintele Comisiei Naţionale de Istorie Militară şi prof. univ. dr. Jipa Rotaru – Universitatea Hyperion.

Mareşali ai Marelui Război Mareşali ai Marelui Război - Conține audio Mareşali ai Marelui Război - Conține galerie foto

george-popescu

Carol al II-lea in uniforma de maresal. Anul 1939. Foto: Muzeul Naţional Militar al României

Regele Ferdinand I, general Alexandru Averescu, general Constantin Prezan, regele Carol al II-lea, general Ion Antonescu, Regele Mihai I şi Regele Alexandru I al Iugoslaviei au fost cei şapte mareşali ai României.

Regele Carol I a fost la rândul său mareşal însă al armatei prusace şi al amatei imperiale ruse.

De netăgăduit, Regele Ferdinand I cel Leal sau Întregitorul a primit acest grad militar şi o asemenea demnitate* în urma deciziilor sale politice de a-şi respecta cuvântul dat în faţa Aliaţilor, a promisiunii făcute că orice s-ar întâmpla, România va face , proceda întocmai după cum se angajase. Angajamente ale primului război mondial. Reîntregirea ţării depindea în egală măsură de păstrarea deciziei politice, dar şi a celei militare, în teatrele de operaţiuni.

Sub raport legislativ, gradul şi demnitatea de mareşal au fost statuate prin lege , întâi în anul 1924, apoi după Restauraţie în anul 1930. Acesta e unul dintre motivele pentru care a existat o întârziere a recunoaşterii calităţilor de care au dat dovadă cei doi generali, Alexandru Averescu şi Constantin Prezan, unul în calitatea de comandant al Armatei de nord, celălalt în calitate de şef al Marelui Cartier General pe toată desfăşurarea războiulu în care România a fost parte.



AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 30 septembrie 2013:



Între generalii Averescu şi Prezan s-a manifestat o diferenţă de opinii, s-a născut o concurenţă, istoricii spun desigur că ipotetic şi în cel mai mare grad o îngămânare a calităţilor deţinute de cei doi iluştri militari ar fi dat României într-unul singur costuri de război mult mai mici, faţă de câte am înregistrat. Alexandru Averescu a fost militarul loviturilor îndrăzneţe şi ingenioase, însă schimbător, pe când Constantin Prezan a fost militarul ce întruchipa cel mai bine disciplina militară şi calculul strategic. Averescu a cultivat ambiţii politice după idei originale, pe când Constantin Prezan a fost un apolitic cu faimă, însă reluctant la « cântecul de sirenă » al mediului politic.

Deopotrivă şi unul şi celălalt a contribuit la eliminarea unei înfrângeri cu urmări dezastruoase pentru România, pacea şi reîntregirea fiind obţinute de corpul politic nu însă fără gloria militară de pe front, adusă de Armata Română.

Alexandru Averescu a fost de trei ori prim ministru. A fost socotit un fel de Mesia la apogeul popularităţii sale, care va salva ţărănimea. Imaginea sa excelentă în primii ani de după război nu a mai avut aceeaşi tărie după revenirea pe tron a Regelui Carol al II-lea.

Averescu chiar dacă avea puterea dată de mase nu a gândit în nici un fel să-şi trădeze Suveranul. De altfel, Regele Ferdinand avea un sfătuitor în persoana mareşalului Averescu. Constantin Prezan a fost curtat de Carol al II-lea şi o parte a politicienilor, însă rolul rezervat de aceştia pentru el nu era mai mult decât de pion pe o tablă de manevră.

Este unul dintre motivele care l-au determinat pe mareşalul Prezan să privească cu suspiciune toate propunerile de mărire primite din viaţa politică a României interbelice.
Atât mareşalul Alexandru Averescu, cât şi mareşalul Constantin Prezan erau legaţi de capacitatea de analiză în câmp militar, de abilităţile pe care le-au argumentat prin victoriile repurtate. Cu educaţie, instrucţie şi severitate au parcurs treptele unei cariere militare, au fost cele mai bune produse ale Armatei Române de până atunci, aşa după cum a subliniat şi unul dintre invitaţii ediţiei. Contribuţia lor ca militari pentru ţară a fost infinit mai importantă decât vorbele de salon sau bârfele , ştirile colportate de adversari politici sau chiar de militari.

Contribuţii editoriale: o ilustrare a subiectului ediţiei de faţă, însă dintr-o altă perspectivă ne este adusă în ajutor şi de un alt invitat, de data aceasta de la Muzeul Naţional Militar. Domnul dr. Cornel Andonie în dialogul său cu colega noastră, Mirela Băzăvan, descrie într-o formă limpede, semantica pentru cuvintele mareşal, baston de mareşal, ţinuta de mareşal. ( Povestea sa se găseşte în interiorul ediţiei ).

În plus, cu ajutorul domniei sale am pregătit pentru dumneavoastră, ascultătorii o galerie de imagini cu toţi mareşalii României, cât şi fotografii de epocă în care apare celebrul baston de mareşal, motiv pentru care îi aducem mulţumirile noastre.

*Grad şi demnitate, cuvinte cu semnificaţii diferite explicate în această ediţie de invitaţii noştri.

Dumneavoastră , ascultătorii, ne puteţi scrie la istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta şi pe Internet în direct şi în reluare de la www.romania-actualitati.ro 


Etichete Exclusiv RadioAlexandru AverescumareşaliConstantin PrezanCarol al II-leaIon AntonescuRegele Mihai I

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live