Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: AGENDA GLOBALĂ Marţi, 24 Mai

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

29 Iunie 2015
Vizualizari: 6101
Comentează add

Invitat:dr. Ion Constantin, cercetător, INST

Istoriografia românească. De la Gheorghiu Dej la Nicolae Ceauşescu Istoriografia românească. De la Gheorghiu Dej la Nicolae Ceauşescu - Conține audio

george-popescu

 

România anului 1965 era diferită de cea a anului 1945. Regimul comunist nu se prăbuşise, însă suferea de lipsa unei reale legitimităţi în rândul majorităţii cetăţenilor, cei din urmă fie că o recunoşteau, fie că preferau să-şi disimuleze eficient opiniile. 

România se schimbase şi din cauza Războiului Rece care a împărţit lumea şi Europa în special în două tabere. Spiritul Genevei cum a mai fost numtă destinderea sau co-existenţa paşnică între ţările aparţinătoare celor două mari blocuri militare a influenţat şi politica de la Bucureşti.

URSS la insistenţa românilor şi-a retras prezenţa militară sovietică din ţară, o prezenţă ce asigurase Moscovei supremaţia în conducerea ţării. 

Foto: Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu, aspect din timpul participării la aplicaţia tactică din toamna anului 1950,Oltenia.

Sovromurile - întreprinderi economice mixte sovieto-române -  consilieri sovietici, oameni de încredere implantaţi la nivelurile de decizie din România, indicaţii ale ambasadorilor Moscovei au fost formule de amestec în actul politic de guvernare.

Foto: Secvenţă de la retragerea Armatei Roşii din România(1958)

Încă din 1959 au apărut primele semne ale răcirii relaţiilor dintre cele două ţări. În anul 1964, în aprilie, declaraţia de independenţă a PMR - un fel de program-manifest al partidului-stat - cerea insistent o neutralitate a sovieticilor în politica românească. De-aici şi numele des folosit de “declaraţie de independenţă”.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 29 iunie 2015:

Pentru a se înscrie într-un program vast de dezvoltare, României îi lipseau şi banii şi tehnologia. Le putea găsi la foştii aliaţi, întru-cât URSS lansase un plan de redistribuire a pieţei muncii lagărului socialist cu care Bucureştiul nu a fost de acord (planul Valev). 

Eforturile de relaxare gândite de echipa Dej prin amnistierea tuturor deţinuţilor politici - zece mii de persoane condamnate la ani lungi de închisoare, opozanţi ai regimului comunist încă din anul 1944 - a constituit un act de reparaţie şi recuperare care a funcţionat în cazul multora dintre cei eliberaţi. Regimul avea nevoie şi de oameni bine pregătiţi din vechiul regim şi de o dovadă palpabilă pentru partenerii occidentali.

Foto: Bilet de eliberare din închisoare. 1964

O operaţiune de derusificare şi desovietizare începuse încă de la plecarea Armatei Roşii. S-au desfiinţat sovromurile, a fost cerută plecarea consilierilor sovietici, a fost cerută reducerea cheltuielilor militare care grevau bugetul anual de stat, au fost îndepărtate din funcţii importante toate persoanele care aveau relaţii strânse cu sovietici, unii chiar au avut familii, în care unul dintre membri era de cetăţenie sovietică. Limba rusă a fost retrogradată din postura de primă limbă străină ca obiect de studiu în învăţământ.

Foto: manual de limba rusă

Muzeul româno-rus ca şi librăria “Cartea Rusă” au fost desfiinţate, de asemenea au fost promovaţi în posturi de conducere cetăţeni români, refăcută organizarea politică şi administrativă a teritoriului, cu o reformă şi mai extinsă în anul 1968, au fost făcuţi paşi importanţi pentru derusificarea şi desovietizarea domeniilor : educaţie, sănătate şi cultură.

Foto: Coperta volumului Karl Marx despre români

Viaţa cotidiană a românilor a cunoscut o îmbunătăţire vizibilă după mulţi ani în care raţiile alimentare şi produse de primă necesitate au fost cartelate, greu accesibile şi aşa. Salariile au crescut ca şi puterea de cumpărare. A fost încurajată proprietatea imobiliară particulară, cât şi posibilitatea de a deţine automobile. Au fost acordate credite cu dobândă mică cetăţenilor ce îndeplineau anumite condiţii.

Pe fondul acestor transformări a intervenit şi schimbul sau transferul de putere de la Gheorghiu Dej la Nicolae Ceauşescu. Primul decedase suspect de repede în urma unui cancer generalizat, celălalt nici nu împlinise 50 de ani când a preluat puterea. Ceauşescu s-a dovedit o nucă greu de spart pentru sovietici. 

Foto: aspecte de la funeraliile lui Gheorghiu Dej. (Fototeca online a comunismului românesc. Cota: 134/1954)

Încă de la prima vizită , în septembrie 1965 a pus în discuţia cu omologii sovietici, apartenenţa provinciilor anexate samavolnic de URSS în 1940, a restituirii tezaurului românesc de la Moscova, cât şi exprimarea dorinţei de a beneficia de finanţare pentru planurile de dezvoltare ale României. La toate acestea, Moscova nu a dat nici un răspuns.

Foto: secvenţă de la o întâlnire Nicolae Ceauşescu - Leonid Ilici Brejnev

Conducerea politică a ţării a mers pe al doilea plan, cel de reluare a legăturilor politice şi economice cu foştii aliaţi, fără însă a renunţa la socialism. 

Cunoaştere şi studierea istoriei a căpătat o nouă identitate. Cuvântul primordial a fost acela de recuperare a istoriei naţionale. În alte cuvinte rescrierea istoriei aşa cum a fost trăită, însă cu păstrarea poziţiei dominante a partidului, iar mai târziu chiar a liderului său. 

În ciuda acestor cerinţe, mulţi istorici de valoare certificată dinainte de război au putut profesa în condiţii mulţumitoare, iar noua generaţie a benficiat chiar de stagii de pregătire suplimentară finanţate de statul român, în străinătate, în Occident. Presiunea a fost îndreptată pentru obţinerea calităţii şi mai puţin pe numărul de promovaţi. Mai târziu acest raport a fost schimbat în sens invers. 

Anul 1965 a fost un an al schimbărilor în România, dar trebuie să spunem că schimbările au fost limitate şi dirijate de noua conducere de la Bucureşti, nu petrecute natural.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului  Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00. 

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).  

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării. 

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : http://www.romania-

actualitati.ro/Categorii/istorica-55    

  


Etichete 1965Gheorghiu DejNicolae Ceauşescudesovietizarederusificarereformepartidul-statMoscovaBrejnevOccident"îngheţ"limba rusăistoria României

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live