Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Serviciile româneşti de informaţii în perioada 1948 – 1964

Invitaţi: prof. dr. Cristian Troncotă şi dr. Tiberiu Tănase.

Serviciile româneşti de informaţii în perioada 1948 – 1964
Victime ale regimului comunist. Foto: Memorialul Sighet.

Articol de George Popescu, 09 Iulie 2013, 13:30

Decretul 221 din 30 august 1948 punea în mişcare sub o formă reorganizată din temelii serviciul de informaţii al RPR (Republica Populară Română).

Tot patrimoniul Poliţiei Generale de Siguranţă sau Siguranţa Statului - în anii războiului, trece în proprietatea noi instituţii – Direcţia Generală a Securităţii Poporului.

Mai puţin oamenii vechilor servicii cu câteva excepţii. Foştii angajaţi ai Siguranţei şi SSI (Serviciul Special de Informaţii) vor fi arestaţi, cercetaţi şi condamnaţi la ani grei de închisoare.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 8 iulie 2013:


DGSP – pe scurt Securitatea - cumula toate serviciile de informaţii, după model sovietic.

Până în anul 1951, fostul SSI, acum transformat în Direcţia I informaţii externe a avut o activitate distinctă, separată de Securitatea internă, ocupându-se de culegerea de informaţii.

Modelul, metodele de lucru, acţiunile şi decizia serviciilor româneşti de informaţii între anii 1948 şi 1964 poartă pecetea Moscovei.

Liderii sau directorii acestora au fost impuşi de sovietici, aveau dublă cetăţenie şi răspundeau direct ordinelor de la NKVD, după anul 1954, KGB.

Această subordonare nu era dedicată numai României, ci şi celorlalte state din Blocul de Est.

Particularitatea componenţei schemei de conducere a Securităţii în perioada 1948 – 1964 rezidă în ocuparea punctelor nodale ale deciziei şi comenzii militare de către ne-români.

Orice act sau hotărâre importantă era transmisă sovieticilor din centrala NKVD pentru avizare şi aplicarea soluţiilor.

Legătura fermă a Securităţii cu NKVD se făcea prin consilierii sovietici detaşaţi special care interveneau ori de câte ori era nevoie.

De la număr şi componenţa loturilor de arestaţi şi până la stabilirea pedepselor şi încarcerărilor.

Din acest punct de vedere, Securitatea constituia un fel de maşinărie infernală. Mii de anchete şi condamnări, la moarte sau cu privare de libertate sunt dovezi ale zelului cu care au fost distruse destine sau vieţi omeneşti.

Abuzurile săvârşite de fostele servicii de securitate în perioada promoscovită a conducerii au constituit şi obiectul unei anchete – iniţial interne – de partid, care n-a fost urmată însă şi de consecinţe pentru vinovaţii, de natură juridică.

Motivul pe care ni l-au prezentat invitaţii noştri era că România ar fi riscat la sfârşitul investigaţiei – anul 1968 – să rupă relaţiile cu URSS, un fapt de neconceput în acea perioadă a Războiului Rece.

Invazia trupelor sovietice în România ar fi urmat acelaşi traseu ca şi în Cehoslovacia, aceiaşi reţetă.

Pentru că vinovăţia dovedită revenea în mare parte consilierilor sovietici cu atribuţii şi în serviciile de informaţii româneşti.

În această perioadă, serviciile de informaţii din România au suferit dese schimbări de conducători, de organigrame, în concordanţă cu ceea ce se întâmpla la Moscova, în miezul puterii.

Semnificativă este mişcarea transmisă după moartea lui I.V.Stalin în care Securitatea devine minister de sine stătător, după care odată cu limpezirea situaţiei politice la nivel înalt, respectiv câştigarea conducerii sovietice de N.S. Hruşciov şi KGB revine la ceea ce a fost, dar şi Securitatea din România.

Primele semne ale desprinderii de influenţa sovietică vine după retragerea Armatei Roşii staţionată încă de la război pe teritoriul naţional.

Desovietizarea serviciilor româneşti de informaţii se va face lent, în etape pentru o preveni o ripostă viguroasă.

"Ceea ce nu înseamnă că nu au fost consemnate şi cazuri tensionate în relaţiile dintre cele două servicii.

Anul 1964 pare a fi anul despărţirii de metodele şi conţinutul dictate de sovietici, liderii comunişti români socotind că sosise momentul pentru plata umilinţelor şi abuzurilor produse în cei douăzeci de ani de relaţie „frăţească”.

După 1964 serviciile româneşti de informaţii vor fi naţionalizate, în sensul că vor conţine atât concepţia, cât şi oamenii, într-o majoritate autohtonă.

Contribuţii editoriale :

„Funcţionarea serviciilor româneşti de informaţii în perioada de început a fostului regim” şi „Consilierii sovietici din securitatea română. Rostul şi efectele comenzilor”. Interviuri realizate de Mirela Băzăvan cu dl. gen.brig.(r) SRI Aurel I. Rogojan"

Ne puteţi scrie la istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare pe Internet la adresa : www.romania-actualitati.ro

„Tranziţia către a Doua Republică”
Istorica 07 Iulie 2025, 22:02

„Tranziţia către a Doua Republică”

Invitat: dl. dr. Florin Răzvan Mihai, cercetător ştiinţific al Institutului pentru Studiul Totalitarismului, redactor şef al...

„Tranziţia către a Doua Republică”
„Moştenirea Moldovei lui Ştefan cel Mare”
Istorica 30 Iunie 2025, 23:02

„Moştenirea Moldovei lui Ştefan cel Mare”

Invitat: dl. prof. dr. Petronel Zahariuc – Universitatea „A.I. Cuza” şi şef al Departamentului de Istorie medievală a...

„Moştenirea Moldovei lui Ştefan cel Mare”
„Serviciul secret al masoneriei din România”
Istorica 23 Iunie 2025, 22:05

„Serviciul secret al masoneriei din România”

Invitat: dl. Constantin Bogdan Dogaru, arhivist şi istoric al Arhivelor Naţionale Vrancea

„Serviciul secret al masoneriei din România”
„Savel Rădulescu, diplomatul model”
Istorica 16 Iunie 2025, 22:17

„Savel Rădulescu, diplomatul model”

Invitat: dl. prof. univ. dr. Dumitru Preda, istoric, fost ambasador

„Savel Rădulescu, diplomatul model”
"Între două Preparandii"
Istorica 02 Iunie 2025, 16:34

"Între două Preparandii"

Invitaţi: d-na prof. dr. Lavinia Betea – Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad dl. prof. Cornel Ienăşescu, pedagog cu educaţie...

"Între două Preparandii"
„File din istoria ARPA”
Istorica 26 Mai 2025, 21:27

„File din istoria ARPA”

Invitat: dl. cmd. Gheorghe Vartic, istoric militar

„File din istoria ARPA”
"Anul 1950 şi foştii demnitari"
Istorica 19 Mai 2025, 23:13

"Anul 1950 şi foştii demnitari"

Invitat: dl. dr. Cosmin Budeancă, cercetător ştiinţific al IICCMER, redactor şef al revistei „Memoria”

"Anul 1950 şi foştii demnitari"
„Epilogul celui de-al doilea război mondial şi România”
Istorica 12 Mai 2025, 21:50

„Epilogul celui de-al doilea război mondial şi România”

Invitat: dl. dr. Constantin Corneanu, cercetător ştiinţific al IRDD, publicist

„Epilogul celui de-al doilea război mondial şi România”