Istoria – obiect de studiu şi popularizare

Historia magistra vitae est este o expresie latină, atribuită lui Cicero.

Expresia sugerează că "istoria este învățătorul vieții". Fraza transmite ideea că studiul trecutului ar trebui să servească drept lecție pentru viitor, pentru a se evita greșelile.

Ea a fost un element important al istoriografiei antice, medievale și renascentiste. Valabilitatea sa e posibil să nu aibă limite de timp.

Cum este privit astăzi studiul acestei discipline în şcoală, cursurile gimnazial, mediu şi superior s-au întrebat deseori, profesorii, cât şi părinţii.

Poate cel mai puţin beneficiarii. O întrebare al cărui răspuns nu este uşor de dat în circumstanţele ţării noastre.

Invitaţii noştri pe care-i găsiţi în caseta de mai sus au încercat să formuleze câteva răspunsuri.

Istoria îşi menţine privilegiul de a se găsi printre ştiinţele umaniste fără de care nu se poate vorbi de o cultură generală acceptată.

Acceptată de un sistem de valori, de o societate civilizată, de cei care vor şi reuşesc să-şi ordoneze o carieră şi o viaţă mai puţin lipsită de riscuri.

Studiul istoriei cere timp, oameni pricepuţi şi bani. România de astăzi are câte puţin din toate acestea. Cu mult mai puţin faţă de necesităţile , rangul şi mândria unei ţări europene.

Manualele sunt în număr excesiv, sursele alternative trebuie consultate cu discernământ, însă nu lipsesc aproape cu desăvârşire aşa după cum fusese nu demult.

Studiul istoriei în şcoală trebuie făcut fără ideologizare sau partizanat politic.

Este responsabilitatea profesorului să se asigure că elevii au acces la cât poate acesta să le ofere.

Studiul istoriei în şcoală suferă la ciclul preuniversitar de opoziţia între competenţe şi conţinuturi.

Restrângerea numărului de ore şi comprimarea conţinuturilor a făcut ca nici competenţele să nu poată fi corect însuşite.

O bună cunoaştre a istoriei nu îl face pe cel care lucrează într-un domeniu tehnic sau medical, de exemplu să construiască un automobil ultra-performant sau pe celălalt , un medicament eficient.

Îi dezvoltă simţul civic şi responsabilitatea ca şi cetăţean. Deficitul de educaţie civică al cetăţeanului de azi poate fi acoperit şi prin cunoaşterea istoriei poporului său şi a regiunii în care trăieşte.


Între modelul de învăţare european şi cel naţional apar deseori clivaje, însă nu insurmontabile.

A-ţi cunoaşte istoria propriului neam nu împiedică cunoaşterea celuilalt care poate trăieşte împreună cu tine, fără a-şi impune întâietatea sau supremaţia.

Studiul istoriei începe cu miturile fondatoare ale unui popor şi se încheie cu vedea mai largă de ansamblu a contribuţiei istorice a personajelor şi evenimentelor importante din istoria acelui popor în asociere cu celelalte istorii.

Răstălmăcirea miturilor istorice ale unui popor poate conta ca o modă, pasageră, însă preluarea cu insistenţă a conţinutului ideilor unui astfel de demers, se dovedeşte toxică pentru corpul profesoral şi beneficiarii actului de educaţie.

Non multa, sed multum (Nu mult cantitativ, ci mult, ca substanţă) pare a fi principiul ce însoţeşte sau trebuie să însoţească orice demers al cunoaşterii istoriei în şcoală, fie la gimnaziu, liceu sau facultate.

Este iarăşi de datoria istoricilor români să atenţioneze şi să corijeze derapajele din sistemul de educaţie în ceea ce priveşte studiul istoriei în şcoală sau în alte spaţii publice. Şcoala are raţiunea de a pregăti o gândire critică, beneficiarilor săi, iar istoria e unul dintre mijloace.

O concluzie a discuţiei ar fi că situaţia e dramatică şi nu doar pentru obiectul de studiu – istoria – însă poate fi agravată fără intervenţia autorităţilor Statului Român.

Invitaţii noştri pe care-i găsiţi în caseta de mai sus au încercat să formuleze câteva răspunsuri.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 15 aprilie 2013:

Contribuţii editoriale : dl. Mihai Manea, preşedintele Asociaţiei Profesorilor de istorie din România despre studiu istoriei în învăţământul preuniversitar. Un interviu de Mirela Băzăvan

Ne puteţi scrie la istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta şi pe Internet, în direct şi în reluare de la adresa : www.romania-actualitati.ro