Internauţii îşi cer dreptul de a fi uitaţi

Google primeste aproximativ 10.000 de cereri pe zi de la internauţi pentru a le fi şterse datele, potrivit deciziei recente a Curţii Europene de Justiţie.

Aceasta spune că ei pot cere Google şi altor motoare de căutare pe Internet să şteargă din rezultatele căutărilor online unele link-uri către ştiri, decizii judecătoreşti şi alte documente care conţin informaţii inadecvate, irelevante sau care încalcă dreptul la viaţă privată.

Cu toate acestea, mulţi spun că prin politica sa de aplicare a acestei hotărâri a instanţei Google încalcă din nou protecţia datelor.

Dreptul de a fi uitat, este numele cazului castigat la Curtea Europeana de Justitie de catre un cetatean spaniol.

Instanta a decis că link-urile la date "irelevante" şi depăşite despre o persoană ar trebui şterse de motorul de căutare Google, dacă persoana în cauză solicită acest lucru.

Lucuruile sunt insa departe de a fi clarificate.

Formularul pentru ştergerea datelor necesită şi copie după buletin

Initial gigantul american declara ca nu se va conforma deciziei instantei europene, dar apoi s-a conformat iniţiand un formular online potrivit căruia va evalua fiecare cerere si va echilibra dreptul la viata privata al individului cu dreptul publicului de a cunoaste si de a distribui informatii.

De asemenea, Google va analiza daca rezultatele cautarii includ informatii invechite si daca exista interes public in aceste informatii.

Formularul necesita atasarea unei fotografii de identificare si furnizarea link-urilor catre materialul care se doreste a fi eliminat, tara de origine si motivul formularii cererii.
Si, din acest moment au apărut voci care au spus la nivel european ca gigantul Google incalca din nou protectia datelor.

De ce? Pentru ca in acel formular doreste si atasarea unei copii a cartii de identitate a celui care face respectiva cerere.

Decizia CEJ, o surpriză pentru Google

Google se apără si spune ca este necesar sa cunoasca identitatea fiecarui solicitant doarece "primeste, de multe ori, cereri din partea unor persoane care se dau drept altele si care incearca sa dauneze concurentei sau sa suprime informatii juridice in mod necorespunzator".

Decizia Curţii Europene de Justiţie a fost o surpriză pentru Google şi pentru alte companii de profil aflate în atenţia Uniunii Europene pentru practicile în domeniul respectării vieţii private.

Dezvăluirile legate de spionarea de către Statele Unite a unor cetăţeni ai UE, inclusiv a unor politicieni, între care cancelarul german Angela Merkel, au sporit atenţia acordată protejării vieţii private.

Decizia CEJ ar putea încuraja regimurile represive

Replica Directorului general al Google, Larry Page, a fost pe măsură.

El a avertizat că decizia CEJ ar putea încuraja regimurile politice represive să încerce să cenzureze Internetul.

Între timp, cererile catre google continuă să soseasca iar pe pagina googleputeti citi: " va rugam sa completati formularul de mai jos. Vă vom ţine la curent, atunci când vom începe procesarea cererii dumneavoastră".

Presa europeana va relata atunci cand asteptarea a luat sfarsit, daca un internaut va primi un raspuns.

Si, pana atunci dezbaterea protectia datelor versus cenzura internetului continua.