Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ÎNTRE PRIETENI Miercuri, 08 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

24 Noiembrie 2020
Vizualizari: 2245
Comentează add

Invitat: dl. prof. dr. Ion Giurcă – Universitatea „Hyperion” şi cadru didactic asociat al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”

"Cadrilater 1940" "Cadrilater 1940" - Conține audio

george-popescu

Cadrilater sau Dobrogea de Sud. 1930. Harta demografică. Credit: https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/07/22/cum-fost-cedat-cadrilaterul/

În urma războiului româno-ruso-turc din 1877-1878 în care intrasem ca aliaţi ai Rusiei Ţariste ni s-a promis de către Petrograd întreaga Dobroge, aşa cum fusese aceasta anexată de Imperiul Otoman în anul 1419.

 

Promisiunea era onorată în contul renunţării noastre la cele trei judeţe din sudul Basarabiei care ne fuseseră atribuite după înfrângerea ruşilor în războiul Crimeei.

 

Statul român şi-a respectat cuvântul, însă ruşii, nu. Situaţia începea să degenereze într-o problemă internaţională din cauza poziţiei Imperiului Ţarist şi în alte privinţe ale relaţiilor bilaterale şi a statutului de aliaţi.

 

România şi-a obţinut prin luptă independenţa şi apoi recunoaşterea acesteia de către Marile Puteri.

 

Am rămas cu partea de nord a Dobrogei, iar cu partea de sud în expectativă pentru împrejurări favorabile.

 

După cucerirea independenţei – 5/22 octombrie 1908, Bulgaria s-a proclamat regat în anul următor susţinând în special cu ajutorul Germaniei pretenţii teritoriale din partea vecinilor şi accentuând spiritul agresiv îndreptat către asigurarea unor ieşiri maritime spre sud şi vest, intrând în conflict cu Serbia, Macedonia şi Grecia.

 

În ceea ce priveşte vecinul său din nord, Bulgaria clama deţinerea întregii regiuni cu tot cu Delta Dunării.

 

În Primul Război Balcanic, Bulgaria a avut aliaţi în cadrul Ligii omonime pe Serbia, Muntenegru şi Grecia împotriva Imperiului Otoman.

(http://www.romania-actualitati.ro/romania_si_razboaiele_balcanice_1912_1913-33515 )

 

Bulgaria care se bucura de sprijinul Rusiei ţintea ca viitoare cuceriri Tracia Otomană și nord-estul Macedoniei. Muntenegru a pornit primul război balcanic, declarând război împotriva otomanilor la 8 octombrie 1912.

Grecii au ocupat Salonicul, apoi Albania, Epirul, Macedonia și Tracia au căzut în mâinile aliaților. Un armistițiu a fost semnat între Bulgaria (care reprezenta și Serbia și Muntenegru) și Imperiul Otoman la 3 decembrie 1912.

Cel de-al doilea Război Balcanic sau războiul dintre aliaţi a avut loc în anul următor, 1913.

 

Bulgaria pe de o parte și în principal Grecia și Serbia pe cealaltă. Temându-se de apariția unei Bulgarii mari și puternice la frontierele ei sudice și la posibilele revendicări teritoriale față de Dobrogea de Nord obținută în 1878, România a intervenit și ea militar împotriva Bulgariei.

 

Totodată Imperiul Otoman s-a folosit de prilej pentru a redobândi unele teritorii pierdute.

 

Când trupele românești au invadat nordul Bulgariei și se apropiau de capitala Sofia, Bulgaria a cerut armistițiu.

 

Prin tratatul de la București, Bulgaria a fost forțată să renunțe la o bună parte din teritoriile obținute după primul război balcanic către Serbia, Grecia și Imperiul Otoman și să facă concesii României în nord în schimbul păstrării restului teritoriului obținut anterior.

 

Conflictele şi partajările teritoriale ulterioare au avut girul Marilor Puteri care încercau să păstreze un echilibru politic în Balcani, însă realitatea a fost mai dură.

 

În aceste condiţii, Sudul Dobrobei intra în componenţa statului român. De o importanţă strategică importantă devenea oraşul port Silistra.

 

Numit şi Cadrilater, ţinutul din sudul Dobrogei era locuit la momentul alipirii la România de bulgari în proporţie de 47 la sută, turci - 37%, ţigani - 4%, tătari - 4% și români – 2%.

 

Cadrilaterul avea să fie integrat statului românpână în 1916. Intrarea noastră în Primul Război Mondial de partea Antantei ne-a adus în sud ca adversari pe Bulgaria şi Imperiul Otoman.

 

Prin pieriderile considerabile din campania militară a anului 1916, aveam să pierdem nu numai sudul, ci şi cealaltă parte a Dobrogei administrate de o conducere tripartită (germani-bulgari-otomani). La finele războiului, prin tratatul de la Neuilly sur Seine, granița dintre România și Bulgaria redevenea cea din 1913.

 

Între 1918 şi 1940, statul român a investit sume apreciabile pentru dezvoltarea Cadrilaterului, ca şi a celorlalte provincii reunificate cu Ţara. Eforturile româneşti de modernizare a Cadrilaterului chiar dacă astăzi par mici, în epocă au produs nu numai o stare de spirit bună printre localnici, ci şi creşterea standardului de viaţă. Desigur efortul statului român nu putea fi vizibil fără contribuţia macedoromânilor sau aromânii care au colonizat acest ţinut, îmbunătăţind procentul etnicilor români în zonă.

 

La recensământul din 1930, bulgarii reprezentau 37%, turcii 34%, românii 20 %, ţiganii 2% și tătarii 1%.

 

Dincolo de politica demografică a guvernelor României din perioada interbelică, în Cadrilater s-au dezvoltat orașele Silistra, Bazargic și Balcic.

 

Chiar şi majoritatea bulgară din Cadrilater a beneficiat de amplele programe sociale ale statului român din perioada interbelică. Construcţia de şcoli, şosele şi o cale ferată ce făcea legătura cu Constanţa, apooi ajutoare financiare pentru încurajarea producţiei agricole, fie din cultivarea tutunului, legumelor, fie din creşterea animalelor. 

 

Desigur că guvernul de la Sofia şi-a înteţit în aceste condiţii campania de propagandă şi provocare la adresa statului român. Cei mai incisivi rămâneau comitagii ( http://www.romania-actualitati.ro/comitagii_de_la_idealism_la_terorism-144380 ), grupuri rebele înarmate care hărţuiau atât populaţia civilă, cât şi grănicerii români de la hotarul de sud.

 

Pe întregul parcurs interbelic al României, aceasta a avut mari dificultăţi în relaţiile cu statele vecine revizioniste: URSS, Ungaria şi Bulgaria.

 

Alianţele regionale fondate de România şi vecinii săi ori parteneri: Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Grecia şi Turcia au folosit prea puţin în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania, Italia şi URSS dictau politica din centrul şi estul Europei.

 

Înţelegerea sovieto-germană din 23 august 1939 dădea semnalul unei reîmpărţiri a spaţiului geografic în care ne găseam şi noi.

 

Politica noastră externă tradiţională cu Franţa şi Marea Britanie şia arătat limitele, îndeosebi, când Franţa a fost scoasă din război prin armistiţiul franco-german din vara anului 1940.

 

Pierderile teritoriale ale României anului 1940 s-au contabilizat în înstrăinarea a aproape jumătate din ţară peste 100 de mii de kilometri pătraţi. (Basarabia, Bucovina de Nord, ţinutul Herţa, Transilvania de Nord şi Dobrogea de Sud sau Cadrilaterul în favoarea URSS, Ungariei şi Bulgariei.

 

Negocierile de la Craiova desfăşurate în paralel cu cele de la Turnu Severin au avut caracterul unui dictat mai degrabă decât a unor înţelegeri.

 

„Cedarea Cadrilaterului fusese hotărâtă de Hitler în scrisoarea adresată lui Carol al II-lea la 15 iulie 1940 în care îi cerea să cedeze Ungariei o parte a Transilvaniei și Bulgariei Cadrilaterul. Deci decizia era deja luată și încă în timpul lui Carol al II-lea” - prof. univ. dr. Ioan Scurtu.

 

Chiar dacă s-a numit tratat, actul semnat între cele două ţări câştigătoare a fost Bulgaria, fiindcă noi am fost obligaţi să luptăm pentru evacuarea populaţiei româneşti din Cadrilater – 101 mii de persoane, a avuţiei acestora, părţile mobile, a averii statului român, a evacuării armatei, poliţiei, jandarmeriei, funcţionarilor public, a magistraţilor şi a celorlalţi angajaţi publici cu familii şi proprietăţi mobile.

 

Relocarea populaţiei din cele două judeţe ale Dobrogei de sud, Caliacra şi Durostor s-a făcut într-un timp record dedouă săptămâni în judeţele Ialomiţa şi Constanţa.

 

Transportul s-a efectuat cu căruţe, peste 16 mii parte rechiziţionate şi din ţară, cu camioane, destul de puţine şi cu nave fluviale. Foarte puţin s-a folosit calea ferată, unică în zonă.

 

O parte distinctă a negocierilor a format-o pretenţiile româneşti pentru păstrarea Palatului reginei Maria din Balcic, respinse de bulgari. Singura concesie a fost făcută pentru permiterea transporturlui bunurilor din Palat pe calea ferată în românia, aproape 60 de lăzi cu piese de mobilier, tablouri şi alte obiect de artă.

 

Operaţiunea a costat statul român opt milioane de lei, însă costurile neoficiale au fost mult mai mari.

 

România a cerut Bulgariei în cadrul negocierilor de la Craiova despăgubiri pentru investiţiile făcute în perioada interbelică în Cadrilater în valoare de trei miliarde de lei, sumă respinsă de partea bulgară. În final s-a ajuns la un acord de paltă în contul României de un miliard de lei cu plăţi eşalonate până în anul 1943.

 

Vizita oficială a prim ministrului român dr. Petru Groza la Sofia în anul 1948 a stins toată datoria Bulgariei, chiar dacă aceasta nu seţinuse de cuvânt la semnarea tratatului din septembrie 1940.

 

Contribuţii editoriale: doamna Elena Caramitru Portier, sora actorului Ion Caramitru, născută în Cadrilater despre sosirea aromânilor colonişti în Dobrogea de Sud după 1913 şi odiseea acestora la cedarea şi evacuarea în România, după 1940. Un interviu de Mirela Băzăvan.

 

 

 

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 23 noiembrie 2020 (integral)

 

 

 

 

Regia de montaj: Alexandru Balaban şi Georgeta Ruse

 

Regia de emisie Raluca Goga şi Adriana Anica

 

Foto:

 

 Silistra, judeţul Durostor. Credit: https://romaniaimaginideierisiazi.wordpress.com/tag/dobrogea-cadrilater/

 

 Balcic, Palatul reginei Maria. Credit: https://romaniaimaginideierisiazi.wordpress.com/2016/12/06/balcic-poveste-de-pe-coasta-de-argint/

 

Balcic, judeţul Caliacra. Credit: https://romaniaimaginideierisiazi.wordpress.com/2016/12/06/balcic-poveste-de-pe-coasta-de-argint/

 

Balcic. Mahalaua turcească. Credit: techirghiol.com

 

Balcic. Vedere cu ultimul primar român al oraşului, Octavian Moşescu. Credit: https://romaniaimaginideierisiazi.wordpress.com/2016/12/06/balcic-poveste-de-pe-coasta-de-argint/ 

 

Bazargic. Vilă construită în perioada interbelică. Credit: ziuaconstanta.ro

 

Bazargic - stradă centrală. Credit: https://costeltudor.com/2018/01/

 

Colonişti aromâni în Cadrilater. Credit: ziuaconstanta.ro

 

Mormintele eroilor din Cadrilater. Credit: https://ww1sites.eu/index

 

Montaj fotografic apărut în "Realitatea ilustrată" din 9 septembrie 1936. Credit: http://www.digibuc.ro/

 

Etnic turc din Cadrilater. Credit: facebook.com

 

Pelerinajul la mausoleul Sfantului Atanas sau Ak lazala Sultan din Teke sau Mecca Dobrogei. Moaştele sacrosante aparţin celor două religii - creştina şi musulmană.Credit: https://techirghiol.com/  

 

Emigrare, strămutare, colonizare în Cadrilater. Credit: https://23mai1905.wordpress.com

Evacuarea din Cadrilater - secvenţă. Credit: historia.ro

 

Fotografii din colecția doamnei Elena Caramitru Portier, căreia îi mulțumim pentru îngăduirea reproducerii clișeelor de față:

 

 alături de mama sa

 

Elena Caramitru rostind Crezul

 

alături de colegi și prietene într-o scenetă de școală

 

într-o fotografie alegorică de cabinet

 

cu familia în Caliacra

 

un unchi, ofițer în regimentul de Gardă Călare al Reginei Maria - 2 Roșiori, alături de colegi

 

într-un răstimp de odihnă cu familia și lucrătorii în Caliacra

 

în garnizoana orașului

 

instantaneeu de la o întrunire a aromânilor. În primele rânduri, membri ai familiei Cella-Caramitru

 

alături de membri ai comunității aromâne în costum tradițional

 

Emisiunea "Istorica"  se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00. 

 

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro 


Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secțiunea PODCAST de pe pagina noastră de Internet 

 

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.    


Etichete DobrogeaMircea cel Bătrânimperiul Otomanrăzboaiele balcaniceSofiaBucureştiRusia ŢaristăPeninsula BalcanicăaromânicoloniştiBalcicBazargicSilistraDunărenegocieredictatGermaniaUngariaItaliaURSSarmatajandermeriefluvialcăruţeşoseleCFRCarol al II-leacedare

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live