Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Războiul de independenţă 1877 - 1878

Invitaţi: dr. Georgeta Filitti, Dorin Matei, redactor şef al revistei "Magazin Istoric"

Războiul de independenţă 1877 - 1878
Trecerea Dunării de Armata română - 1877. Credit: http://www.radiooltenia.ro/

Articol de George Popescu, 10 Mai 2011, 12:35

Un moment important pentru definirea României ca stat , după Unirea Principatelor, consensul pentru aducerea pe tron al unui prinţ străin şi elaborarea unei Constituţii moderne pentru vremea sa.

Criza sau problema Orientală, de la războiul Crimeei şi până la obţinerea independenţei de stat a situat Principatele Române în mijlocul puzderiei de agende politice diferite în conţinut şi acţiune politică ale Marilor Puteri.

Trei imperii îşi desfăşurau un arsenal de putere, diplomaţie şi forţă militară în jurul Principatelor. Austro-Ungaria avea planuri de expansiune către Bosnia - Hertzegovina, Imperiul ţarist încerca să domine ieşirea către o mare caldă, respectiv controlul asupra strâmtorilor Mării Negre şi consolidarea panslavismului în regiune, Imperiul Otoman, după sute de ani de stăpânire a Balcanilor şi a unei părţi din Europa Răsăriteană încerca să-şi menţină status-quo-ul.

La acestea se mai adăugau Germania împăratului Wilhelm şi a cancelarului Bismarck, Franţa în recuperarea influenţei de odinioară, după eşecul de la Sedan, în faţa germanilor şi nelipsita Anglie din conclavul Marilor Puteri, ţara care încheia şi desfăcea alianţe pe potriva intereselor sale. De fapt, aceasta este şi cheia în care trebuie citiă toată povestea războiului nostru pentru independenţa de stat. Însă nu trebuie privită ca o excepţionalitate.

Oamenii politici români împreună cu principele Carol I au ştiut să fructifice cu maximum de de eficienţă un mediu politic ostil, în principiu ţărilor mici cu dorinţa neatârnării.

În conflictul ruso-turc, 1876 - 1878, Principatele Române au intervenit în a doua parte a războiului la cererea Rusiei, dar şi ca urmare a unei decizii politice şi militare româneşti pentru câştigarea independenţei, pe principiul “să mergem alături de cel mai tare”. Ofensiva rusească a fost anticipată şi oprită de otomani, insă balanţa s-a înclinat în faţa aliaţilor după intrarea românilor în război.

Cu o armată relativ instruită, însă dornică de victorie, luptele fiind foarte crâncene în punctele strategice, Vidin, Griviţa şi Plevna pentru deschiderea culoarului spre Adrianopole, militarii români au stârnit admiraţia martorilor străini de la faţa locului. Armata se bucura de consensul populaţiei, care a întreţinut financiar un efort de aproape 11 milioane de lei aur, sumă exorbitantă, astăzi. Ajutorul a venit şi din partea românilor de peste Carpaţi, în voluntari, provizii şi bani.

Pierderile au fost grele, sacrificile mari, însă deziluzia printre români a coborât simultan cu conţinutul hârtiilor de pace de la San Stefano, ce-i atribuia Rusiei o şi mai mare influenţă în regiune, în dauna celorlalte Puteri Garante. Congresul de la Berlin promovat de statele europene nemulţumite au adus Principatelor o independenţă condiţionată şi nicidecum câştigată pe teatrele de operaţiuni militare.

În plus, România - cel puţin câştigase acest drept, de a se numi România - pierdea judeţele din sudul Basarabiei şi primea Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor, ce fuseseră până la 1812, tot româneşti.

În aceste condiţii dificile, toată iscusinţa şi energia guvernului I.C. Brătianu şi a prinţului Carol I au mers către consolidarea noului statut, desăvârşit abia în anul 1881, când România a fost recunoscută de toate Puterile europene ca Regat, liber şi independent. Se încheia astfel o altă pagină din istoria evoluţiei statului român pe calea modernităţii.

Contribuţii editoriale: “Starea Armatei române în timpul războiului de independenţă” de prof. Cornel Andonie, muzeograf la Muzeul Naţional Militar “Ferdinand I”. Un interviu de Mirela Băzăvan.

“Din amintirile unui veteran al războiului de independenţă - sold. Gheorghe Matei”. Un interviu realizat de Radiodifuziunea Română în anul 1957 şi distribuit de Centrul pentru istorie orală “Gheorghe I. Brătianu al SRR şi de Agenţia Rador.

Consultant ştiinţific : drd. Olga Sandu

Vă reamintim că ne puteţi scrie pe adresa: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare pe Internet la următoarea adresă: www.romania-actualitati.ro.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 9 mai 2011

Etichete : independenta istorica
„Bucureşti, februarie 1954”
Istorica 11 Martie 2024, 21:33

„Bucureşti, februarie 1954”

Invitaţi: dl. Alexandru Armă, cercetător istoric şi dl. Valentin Ştefănuţ, martor ocular

„Bucureşti, februarie 1954”
„Prinţesele roşii ale României”
Istorica 04 Martie 2024, 22:08

„Prinţesele roşii ale României”

Invitată: d-na. prof. dr. Lavinia Betea – Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

„Prinţesele roşii ale României”
„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
Istorica 26 Februarie 2024, 23:30

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”

Invitat: dl. dr. Florian Banu, consilier superior al CNSAS, cercetător ştiinţific

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”
Istorica 19 Februarie 2024, 22:23

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”

Invitat: dl. conf. univ. dr. Constantin Buchet, preşedinte al CNSAS

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”
"Epitaful economiei româneşti"
Istorica 12 Februarie 2024, 21:39

"Epitaful economiei româneşti"

Invitat: dl. prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu

"Epitaful economiei româneşti"
„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”
Istorica 29 Ianuarie 2024, 22:25

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”

Invitat: dl. prof. univ. dr. Dumitru Preda, istoric şi diplomat, director ştiinţific al Fundaţiei Europene Titulescu

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”
Scurt istoric al Unirii Principatelor
Istorica 24 Ianuarie 2024, 19:00

Scurt istoric al Unirii Principatelor

Invitaţi: dl. dr. Sergiu Iosipescu, şef de Secţie a Institutului Naţional al Patrimoniului şi dl. prof. dr. Cătălin Turliuc –...

Scurt istoric al Unirii Principatelor
„Cultura istorică văzută de un politician”
Istorica 15 Ianuarie 2024, 22:13

„Cultura istorică văzută de un politician”

Invitat: dl. Daniel Andrei Gheorghe, deputat PNL

„Cultura istorică văzută de un politician”