Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: TOPUL NOSTRU ... MUZICA VOASTRĂ Sâmbătă, 16 Octombrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

15 Noiembrie 2011
Vizualizari: 4826
Comentează add

Invitaţi : prof. univ. dr. Mihai Iacobescu - Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava conf. univ. dr. Mihai Opriţescu - Academia de Ştiinţe Economice, Bucureşti.

Bucovina înainte şi după anul 1918 Bucovina înainte şi după anul 1918 - Conține audio

george-popescu

Foto: Arhivă Agerpres.

Bucovina este singura provincie istorică care a participat la procesul unionist  imediat după sfârşitul primului război mondial, necondiţionat.

Încorporată de Imperiul Habsburgic in anul 1774, Bucovina este o regiune strâns legată de principalele culoare de trecere dintre două continente, cu o poziţie geostrategică importantă în această parte a Europei.

Administraţia austriacă a încercat pe cât posibil să evite momente tensionante cum s-au consumat în Transilvania, însă şi aici mai importanţi decât românii au fost consideraţi în primul rând germanii, apoi rutenii - populaţie de origine ucrainiană şi evreii, o forţă economică.

Indicele dezvoltării umane era situat aproximativ cu cel din Vechiul Regat, însă cu o idee mai mare datorită aportului de administraţie eficientă şi surplus tehnologic din Imperiu. Pe o scară a dezvoltării provinciilor şi ţinuturilor imperiale, Bucovina se situa pe ultimul loc, înaintea Dalmaţiei.
 
   Mişcarea unionistă a românilor din Bucovina a fost caracterizată de ambiguităţi în prima parte a secolului 19, cu două curente politice, centralişti şi autonomişti, români cu ştiinţă de carte şi ceva avere care se pronunţau, unii pentru  rămânerea în imperiu şi colaborare cu administraţia austriacă, concordie cu celelalte grupuri etnice, ceilalţi pentru recunoaşterea deplină a românilor, cât şi pentru o apropiere mult mai directă şi rapidă faţă de România.
 De-o parte îi regăsim pe Eudoxiu Hurmuzachi din familia românească recunoscută în provincie, înalt funcţionar al imperiului, pe un Aurel Onciul, iniţial un apărător al drepturilor românilor, apoi un aprig susţinător al colaborării românilor bucovineni cu rutenii, devenind astfel un adversar al mişcării unioniste şi pe un Iancu  Flondor, situat de cealaltă parte a baricadei , de partea celor care doreau unirea cu Vechiul Regat.

 Cand divergenţele nu apăreau în Dieta Bucovinei - formă locală a legislativului, presa de ambele nuanţele întreţinea o stare de suspiciune şi dezbinare între români.

 Intervenţia hotărâtă a lui Iancu Flondor de a chema în ajutor armata română la sfârşitul ostilităţilor din primul război mondial a salvat soarta Bucovinei de la o împărţire între Austria şi Rusia, acum condusă de bolşevici.

 Guvernele liberale succedate după război au imprimat o presiune pentru reformarea provinciei, ceea ce a produs nervozitate printre grupurile etnice ale Bucovinei şi a nemulţumit deseori şi pe români. Era vorba de rezultatele reformei agrare din 1921, de reforma învăţământului pentru minorităţi, cât şi de folosirea uneori abuziva a parcului tehnologic moştenit.
   Chiar dacă reforma agrară a împroprietărit pe ţărani, cu timpul aceştia şi-au pierdut avantajul în faţa ţărănimii de mijloc şi-au luat calea către oraşe dominate de minoritatea germană şi evreiască. Este una din cauzele care a dus mai târziu la formarea unui curent de opinie antisemit în provincie.
Deseori, de la Bucureşti erau trimişi în noile provincii unite cu ţara oameni mai puţin pregătiţi pentru un efort personal de reconstrucţie şi mai mult decişi să facă avere cu ajutorul funcţiei publice.

 Bucovina cu marile sale probleme nerezolvate pe tărâm social şi inter-etnic a constituit cu mult ajutor străin focarul evenimentelor dramatice  din ajunul celei de-a doua conflagraţii mondiale, când linia frontului s-a tot schimbat, când la nord, când la sud, cu consecinţele cunoscute.
  Un tablou economic al Bucovinei istorice, detalii despre convieţuirea cu minorităţile etnice şi interesul marilor Puteri pentru această regiune sunt dezvoltate de cei doi invitaţi, subiecte pe care le puteţi găsi în fişierul sonor alăturat.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 14 noiembrie 2011

 

 


Contribuţii editoriale : dl. prof. univ. dr. Bogdan Murgescu de la Universitate Bucureşti despre date, cifre, comparaţii într-un dialog cu Mirela Băzăvan.

Consultant ştiinţific : drd. Olga Sandu

  Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare pe adresa de Internet : www.romania-actualitati.ro


Etichete Bucovina1918IstoricaemisiuneRomânia Actualităţi

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live