Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: PRIETENII DE LA 10 - continuare Vineri, 24 Mai

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radio România Actualităţi

10 Mai 2019
Vizualizari: 210
Comentează add

Invitatul rubricii Apel Matinal de la Radio România Actualităţi, profesor universitar doctor în istorie Ioan Scurtu.

Apel matinal: Ziua Regalității Apel matinal: Ziua Regalității - Conține audio

radio-romania-actualitati

Stema regală. Foto: româniaregală.ro.

Ziua Naţională a Regalităţii - marchează astăzi instaurarea monarhiei în România prin începutul domniei Regelui Carol I de Hohelzollern.

Invitatul rubricii Apel Matinal de la Radio România Actualităţi, profesor universitar doctor în istorie Ioan Scurtu, a vorbit despre cele 3 evenimente asociate acestei date:

Ioan Scurtu: "Trei evenimente sunt asociate zilei de 10 mai, este vorba de 1866, când prinţul Carol Anton de Hohelzollern Sigmaringen a depus jurământul în calitate de domnitor al României în faţa Parlamentului, celelalte două evenimente care au fost asociate cu 10 mai sunt: proclamarea independenţei printr-o moţiune adoptată de Parlament ca urmare a interpelării adresate de opoziţie lui Mihai Kogălniceanu, care era ministrul de externe al României. Mihail Kogălniceanu a răspuns: legăturile noastre cu Poarta sunt rupte şi România este stat independent. Al treilea eveniment - liberalii au anunţat că vor demonstra că nu sunt republicani şi într-adevă a fost depus un proiect de lege cu două articole în care se spunea că România se proclamă regat, iar domnitorul Carol I ia titlul de rege".

AUDIO: Invitatul rubricii Apel Matinal de la Radio România Actualităţi, profesor universitar doctor în istorie Ioan Scurtu.

Astăzi, la ora 11.00, la Statuia Regelui Carol I din Piaţa Palatului Regal din Bucureşti, vor avea loc o ceremonie militară de depunere de flori şi un spctacol militar în memoria fondatorului dinastiei regale şi al statului român modern.

Vor fi prezenţi Majestatea Sa Margareta - Custodele Coroanei, Principele Radu şi Principesele Elena, Sofia şi Maria.

După amiaza, la Palatul Elisabeta va avea loc sărbătoara populară "Garden Party", la care sunt aşteptaţi invitaţi din toată ţara şi din Republica Moldova, inclusiv demnitari şi membri al Corpului Diplomatic. 

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Cătălin Cîrnu - România aniversează astăzi Ziua Regalității. 10 mai a fost sărbătoare națională până la anul 1947, iar din 2015 a redevenit sărbătoare națională. În continuarea unei serii de evenimente culturale, astăzi Ziua Regalității va fi marcată prin manifestări menite să evoce contribuția esențială a familiei regale la dezvoltarea statului național modern român. Despre acest subiect discutăm acum cu invitatul "Apelului matinal" de astăzi, profesorul universitar doctor în istorie Ioan Scurtu, membru al Academiei Oamenilor de Ştiință din România. Bună dimineața, domnul profesor!
Ioan Scurtu: Bună dimineaţa!
Realizator: Data de 10 mai are o multiplă semnificație istorică?
Ioan Scurtu: Da. Trei evenimente sunt asociate zilei de 10 mai, între care doar unul este cel care s-a petrecut efectiv în ziua de 10 mai, este vorba de 1866, când Prinţul Carol Anton de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul în calitate de domnitor al României, în fața Parlamentului. Celelalte două evenimente care au fost asociate cu 10 mai sunt: proclamarea Independenței, care a avut loc la 9 mai şi nu a fost o lege, cum cred mulţi, care să o promulge, regele, domnitorul, a doua zi, ci a fost o moţiune, adoptată de Parlament, ca urmare a interpelării adresate de opoziție lui Mihail Kogălniceanu, care era ministru de externe al României. Mihail Kogălniceanu a răspuns, spunând că din acest moment legăturile noastre cu Poarta sunt rupte și România este stat independent. S-a adoptat moţiunea, atât în Adunarea Deputaţilor, cât şi în Senat, şi din acest moment, 9 mai, România a devenit independentă. A doua zi, 10 mai, conform tradiției, se prezentau la Palat membrii guvernului, preşedinţii corpurilor legiuitoare, alţi înalţi demnitari, care i-au adus la cunoştinţă regelui, în mod oficial, că din 9 mai, deci din ziua precedentă, este domnitorul unui stat independent. Al treilea eveniment, legat tot de 10 mai, s-a petrecut de fapt la 15 martie 1881, într-un context puţin ciudat, dar specific românilor. Aflat în opoziţie, Titu Maiorescu, conservator, i-a acuzat pe liberali că în sufletul lor au rămas republicani. Şi atunci liberalii au anunțat că vor demonstra chiar mâine că nu sunt republicani şi vor programa regatul. Şi, într-adevăr, a doua zi a fost depus un proiect de lege, cu două articole, în care se spunea că România se proclamă regat, iar domnitorul Carol 1 ia titlul de rege. Ei, sigur, acum, asocierea celor trei evenimente cu unul singur are o motivație politică, anume, s-au adunat aceste evenimente importante pentru România pentru a se marca o singură dată şi s-a convenit ca aceasta să fie ziua în care domnitorul a depus jurământul ca suveran al României.
Realizator: Da, o lecție de istorie pe care o primim cu toții. Apropo de data de 10 mai, istoric vorbind, însă, care a fost decizia cea mai importantă pentru România luată de Casa Regală?
Ioan Scurtu: Sigur că au mai multe decizii.
Realizator: Evident.
Ioan Scurtu: Pentru că tot ce s-a întâmplat în acel interval de timp, de la 1866 până la 1947, este legat într-un fel sau altul de existența în fruntea României a domnitorului, apoi a regelui, a regilor, Ferdinand, Carol al II-lea, Mihai, aşa încât eu nu aş putea să numesc un eveniment anume, dar, sigur, Independenţa este un asemenea eveniment, proclamarea actelor de unire, de la Chişinău, de la Cernăuţi, de la Alba Iulia, încoronarea la Alba Iulia în octombrie 1922, 23 august 1944 sunt evenimente care au jalonat evoluţia istorică  a poporului român.
Realizator: Evident. Nu uităm şi de acea perioadă cu dictatura regală, de care ne-au tot vorbit istoricii. Dar, până la urmă, contribuția esențială a Casei Regale la dezvoltarea statului național modern român există. Dar în ce sens?
Ioan Scurtu: Acum, şi cu dictatura regală, aici este o chesiune care trebuie nuanțată, pentru că, în fond, în 1938 România era înconjurată de state cu regimuri autoritare, dictatoriale, Ungaria din 1920, Bulgaria din 1923, Polonia din 1926, Uniunea Sovietică din 1917, aşa încât s-a mers pe un trend care exista atunci la nivelul Europei. Şi Carol al II-lea sigur că este ponegrit de foarte mulți. A avut un rol constructiv foarte important. Adică, principalele realizări de după Carol I aparţin lui Carol al II-lea, care, între altele, de exemplu, a înfiinţat şi a susţinut colecţia "Scriitori români" şi în felul acesta s-a putut realiza prima clasificare valorică a scriitorilor români. Din iniţiativa lui s-a amenajat Parcul Herăstrău, care acum se numeşte Parcul Regele Mihai, s-a trasat Bulevarul Bălcescu, care a devenit paralel cu Calea Victoriei, pentru că până atunci Calea Victoriei era principala arteră din București și extraordinar de aglomerată, şi multe altele. Adică, eu sunt adeptul ideii să judecăm oamenii prin faptele lor şi nu neapărat prin anumite percepții care s-au moștenit.
Realizator: Evident, faptele vorbesc, așa cum știm. Vă mulțumesc pentru toate aceste amănunte, evident, ne-aţi amintit lucrurile esențiale petrecute în perioada în care România a avut domnitori sau regi, așa cum spuneați. Invitatul de astăzi al "Apelului matinal" a fost profesorul Ioan Scurtu, istoric, doctor în istorie și membru al Academiei Oamenilor de Ştiință din România. Vă mai spun doar că la Sala Radio va fi organizat, peste o săptămână, în 17 mai, Concertul Regal.


Etichete Apel MatinalRadio România Actualităţiprofesor universitar doctor în istorie Ioan Scurtuziua regalitatiigarden partyMajestatea Sa Margareta - Custodele CoroaneiPrincipele Radu şi Principesele ElenaSofia şi Maria

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live