Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: TEATRU NATIONAL RADIOFONIC Luni, 22 Iulie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

19 Ianuarie 2016
Vizualizari: 5190
Comentează add

Invitat: dr. Tiberiu Tănase, istoric şi cercetător, profesor asociat

Alexandru Ioan Cuza şi primul serviciu de informaţii românesc Alexandru Ioan Cuza şi primul serviciu de informaţii românesc - Conține audio

george-popescu

 Foto : stema Principatelor Unite. 1863.

Fiecare timp istoric cu gradul său de modernizare sau de reformare a instituţiilor şi poporului.

Vă puteţi închipui că opera revoluţionarilor de la 1848 a fost transpusă în practică de domnitorul Cuza într-un mod care nu are încă egal în istoria noastră modernă ? 

Reformele şi intenţiile reformatoare care s-au concretizat în măsură mult mai mică, fiindcă o operă de reformare a unui stat are nevoie de timp şi continuitate. Domnitorului Cuza i-a lipsit timpul. 

De continuat a continuat succesorul său, principele Carol I, viitor rege.

Statul român modern la începuturile sale, a fost primejduit din toate părţile având  un singur aliat de nădejde : Franţa lui Napoleon al III-lea, în rest adversari sau rezerve serioase cu privire la acest plan vast de a uni două principate şi apoi de a le conduce din lumea feudală direct  către un stat burghez de extracţie republicană.

Pentru protejarea şi consolidarea acestui tânăr stat, denumit pentru prima dată România şi recunoscut de Puterile Garante (şapte la număr) pe rând şi cu mare întârziere faţă de anul Unirii, avea nevoie de un serviciu de informaţii funcţional.

Un serviciu care să producă, să furnizeze informaţii de calitate de ordin politic şi militar în primul rând.

Domnitorul Cuza a concentrat s-au a centralizat mai multe direcţii de acţiune.

 La cele trei ministere de căpătâi ale nolui stat (Apărare – de Război, Externe şi de Interne) a constituit celule de lucru în care munca era organizată după principiile conspirativităţii, nu foate diferite de ziua de azi, însă cu mult mai puţine resurse în oameni şi bani.

AUDIO: "Istorica", ediţia din 18 ianuarie 2016

Telegraful – o noutate pentru Principatele Unite, în epocă – a devenit o unealtă folositoare pentru transmiterea informaţiilor de necesitate. De data aceasta cifrate sau codificate. Un ajutor important l-au oferit tot francezii, conştienţi că ajutorul lor va echilibra balanţa puterilor în Europa de sud-est şi la Marea Neagră, între trei imperii: Otoman, Rus şi Habsburgic.

Telegraful şi Poştele au trecut în subordinea Ministerului de Interne, statutul lor militarizat a permis domnitorului să probeze şi eficienţă şi loialităţi. 

Personalul a fost triat şi şcolarizat, La fel cum s-a petrecut şi cu o parte din ofiţerii armatei române care se ocupau cu informaţiile, nucleul viitorului Birou II românesc.

Ministerul de Externe lucra cu curieri speciali şi deplin conspiraţi, fie studenţi români la Paris şi în alte centre universitare din Europa, fie cu diplomaţi cu experienţă la Istambul – Costache Negri, de exemplu – ori cu străini, filo-români.

Rezultatele au fost meritorii. Informaţiile ajunse la factorul politic, respectiv domnitorul Cuza au fost în cea mai mare parte fructificate în avantajul noului stat român. A se urmări contenciosul cu puterea ecleziastică de la Constantinopol şi Muntele Athos privind secularizarea averilor mânăstireşti.

Mai mult, domnitorul A.I. Cuza a creat un serviciu secret independent ataşat Cancelariei domneşti, condus de un inginer belgian cu merite, dar şi cu păcate lumeşti care în linii generale a adus consistenţă actului de guvernare prin informaţiile culese atât în interior, cât şi din afara ţării.

Sigur că nu încercăm să supralicităm funcţiile şi vigoarea acestui prim serviciu naţional de informaţii, însă atunci când judecăm faptele şi acţiunile trebuie să luăm în considerare şi contextul în care a funcţionat această structură primară de informaţii ( o ţară relativ mică, însă cu o poziţie strategică deosebită, un niveb de dezvoltare scăzut, fără monedă proprie, fără independenţă statală, ci în regim de autonomie extinsă, la dispoziţia şi interesele Puterilor Europene Garante).

Eşecurile serviciului românesc de informaţii din vremea domnitorului A.I. Cuza s-au numit : tentativa reuşită de asasinat a prim-ministrului în exerciţiu, Barbu Catargiu şi complotul sau “monstruoasa coaliţie” ce l-a obligat pe domnitor să abdice. 

E greu de acceptat aici o exclusivitate a vinovăţiilor şi rateurilor. Serviciul informează, factorul politic dispune, în ultimă instanţă ori într-o exprimare populară: “nu-l învinovăţiţi pe vestitor !”

Contribuţii editoriale : dl. dr. Dan Falcan, istoric, cercetător şi custode de muzeu despre un personaj mai puţin cunoscut: Cezar Librecht, inspector general al Telegrafului şi Poştelor sau şef al Serviciului de informaţii de pe lângă Cancelaria domnească. Un interciu de Mirela Băzăvan,

Regia de montaj : Alina Iauran

Regia de emisie : Dana Burcea şi Ileana Băjenaru

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la :

www.romania-actualitati.ro
 
Galerie :
 
 
Foto : harta fizică a Principatelor Române
 
 
Foto: marcă poştală în valoare de trei parale, circulaţie din vremea lui Alexandru Ioan Cuza
 
 
Foto: domnitorul Principatelor Unite Române, Alexandru Ioan Cuza
 
Foto: Cezar Librecht, şeful Serviciului secret al Cancelariei domneşti din timpul lui A.I. Cuza. Credit: https://issuu.com/orasul
 
 
Foto: planul unui telegraf după modelul Hughes
 
 
Foto: Mihail Kogălniceanu, ministru de externe şi unul dintre principalii colaboratori ai lui A.I. Cuza.
 
 
Foto: Costache Negri, un iscusit diplomat la post, la Istambul.
 
 
Foto: aspect al clădirii monument istoric - azi - Casa Universitarilor, fostă Librecht.
 
 

Etichete Unirea Principatelor RomâneAlexandru Ioan Cuza1859Româniacezar Librechtserviciul de informaţiiagenturăcurieri specialiImperiul otomanRusia ŢaristăHabsburgitelegrafPoştaarmataBiroul IIsecreteconspiraţiitrădăriBarbu Catargiureformeunificarestatul modern român

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live