"Vaccin pentru viaţă" - Cum funcţionează vaccinul Oxford-AstraZeneca

O analiză arată că tulpina de SARS-CoV-2 în Marea Britanie ar putea deveni dominantă și în România.

Experții spun că măsurile de siguranță: masca de protecție, igiena și distanțarea sunt extrem de necesare și importante şi ajută inclusiv în lupta cu noua tulpină, iar cea mai bună soluție rămâne în continuare vaccinarea.

Comisia Europeană a semnat deja contracte cu Pfizer-BioNTech, Moderna, AstraZeneca, Sanofi and GSK, Janssen Pharmaceutica şi CureVac pentru mai mult de 2 miliarde de doze de vaccin anti-Covid, existând discuții și cu alte companii.

Dacă despre tehnologia ARN mesager, aflată la baza dezvoltării celor două vaccinuri aprobate, Pfizer şi Moderna, s-a tot vorbit, în schimb, s-au spus mai puține lucruri despre vaccinul AstraZeneca, recent autorizat pe piața europeană.

Tehnologia adenovirus modificat genetic, aflată la baza dezvoltării vaccinului Oxford-AstraZeneca, a fost validată în urmă cu câțiva ani pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva Ebola - a declarat pentru postul nostru de radio medicul Marius Geantă, președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină.

Marius Geantă: În cazul coronavirusului, ştim că proteina Spike, acei ţepi de pe suprafața coronavirusului, reprezintă principala țintă din punctul de vedere al stimulării răspunsului imun și atunci, designul unui vaccin își propune să generezie producția proteinei Spike o dată ce vaccinul este injectat în organismul nostru, urmând ca această proteină să fie recunoscută de sistemul nostru imun şi să dezvolte imunitate sub formă de anticorpi sau imunitate celulară.

În cazul vaccinului Oxford -AstraZeneca, vehiculul de transport pentru informația genetică este acest adenovirus - deci nu este acea bulă de lipide din ARN mesager.

Adenovirusul a fost izolat în urmă cu mulți ani.

În general, acest adenovirus determină o formă de răceală la primate.

De acolo a fost de altfel și izolat.

Au fost făcute modificări genetice în așa fel încât virusul să fie complet inactiv, adică să nu se reproducă, să nu producă boala și în același timp, informația lui genetică este completată cu informația genetică necesară pentru sinteza proteinei Spike.

O dată ce este injectat, adenovirusul este preluat de celulele noastre, pătrunde în celulă, iar în interiorul celulei în sine nu se poate reproduce, dar ADN-ul pe care îl conține și care conține informația pentru proteina Spike este preluată de nucleul celulei.

La nivelul nucleului celulei, informația de tip ADN, de această dată, informaţia necesară pentru sinteza proteinei (S) Spike este transferată sub forma ARN-ului mesager, iar de aici procesul este identic cu vaccinurile Pfizer-BioNTech şi Moderna.

În paralel, există studii în derulare privind dezvoltarea unor spray-uri nazale concepute pentru a ucide virusul în căile respiratorii superioare, împiedicând în același timp răspândirea în plămâni.