"Maşina timpului", din nou funcţională

Fizicienii Centrului European de Cercetări Nucleare (CERN), cu sediul în Elveţia, au anunţat că au reuşit să provoace prima coliziune de particule în Marele Accelerator de Hadroni (LHC), un aparat a cărui construcţie a costat aproximativ 5 miliarde de dolari.

Evenimentul s-a petrecut la doar trei zile după repunerea în funcţiune a LHC, ale cărui reparaţii au durat un an.

La sediul CERN de lângă Geneva, cercetătorii au izbucnit în urale când au constatat că au realizat primele coliziuni de fascicule de protoni, calificând succesul ca fiind "începtul unei ere fantastice în fizică".

Large Hadron Collider

Cel mai mare accelerator de particule din lume, care nu a funcţionat decât câteva ore după lansarea sa în septembrie 2008, a fost repus în funcţiune după 14 luni de întrerupere din cauza unei defecţiuni.

Ultima tentativă a cercetătorilor de a accelera fascicule de particule atomice, a durat numai 30 de minute.

"Primele testări ale injecţiei particulelor de protoni au demarat de vineri", a indicat un purtător de cuvânt al CERN, James Gillies, care a precizat că aceste injecţii durează "o fracţiune de secundă" pentru a permite particulelor "să realizeze un semitur, chiar un tur" de pistă în marele accelerator "Large Hadron Collider" (LHC).

Accelerând particulele cu o viteză apropiată de cea a luminii, ei speră să recreeze condiţiile apărute imediat după apariţia Pământului, pentru a înţelege cu a fost creat Universul.

LHC, bijuteria ştiinţifică de mai multe miliarde de euro, a fost victima a două pene succesive la câteva zile după lansarea sa cu mare pompă în 10 septembrie 2008.

Primul incident a survenit la mai puţin de 48 de ore după demararea funcţionării acestui aparat de o precizie neegalată, care a costat peste 3,76 miliarde de euro.

Cel de-al doilea, în 19 septembrie, a fost considerat serios de această dată pentru că a provocat o defecţiune la unul dintre magneţii supraconductori care au rolul să ghideze particulele în cei 27 km ai circuitului acceleratorului aflat la 100 m sub pământ de o parte şi de alta a frontierei franco-elveţiene, în apropiere de Geneva.

De atunci, CERN s-a străduit să repare avariile, instalând chiar noi sisteme de securitate de-a lungul inelului a cărui construcţie a necesitat peste 12 ani şi a mobilizat peste 7.000 de fizicieni.

Urmăriţi mai jos o prezentare a ceea ce urmăresc cercetătorii cu ajutorul LHC (Large Hadron Collider).

Urmăriţi mai jos istoricul LHC.

Mai multe informaţii despre proiectul CERN găsiţi AICI.