"Harta" ribozomilor, recompensată cu Premiul Nobel
Descoperirile în acest domeniu pot deschide drumul spre obţinerea unor noi antibiotice.
Articol de Ionuţ Dragu, 07 Octombrie 2009, 15:24
Doi americani, Venkatraman Ramakrishnan şi Thomas Steitz, şi israeliana Ada Yonath au primit miercuri Premiul Nobel pentru chimie pe anul 2009 pentru activitatea de cercetare în domeniul ribozomilor, cu implicaţii importante pentru studiul antibioticelor, a anunţat comitetul de acordare a premiului Nobel, transmit agenţiile internaţionale.
De asemenea, Academia Regală de Ştiinţe din Suedia a apreciat că activitatea susţinută de Venkatraman Ramakrishnan, Thomas Steitz şi Ada Yonath este de o importanţă fundamentală pentru înţelegerea ştiinţifică a vieţii, ajutându-i în acelaşi timp pe oamenii de ştiinţă să dezvolte tratamente pe bază de antibiotice pentru diferite boli.
Cei trei laureaţi îşi vor împărţi suma de 1 milion de coroane suedeze (980.000 de euro) care se atribuie împreună cu Premiul Nobel.
Ribozomii, cunoscuţi şi drept corpusculii lui Palade după numele celebrului microbiolog de origine română, George Emil Palade, care i-a observat pentru prima dată, sunt generaţi de nucleoli şi sunt constituiţi din material ARN (acid ribonucleic).
Cei trei oameni de ştiinţă au reuşit să creeze "harta completă şi detaliată a ribozomului, care este o adevărată uzină de proteine la nivel celular". Cei trei laureaţi din acest an au creat modele tridimensionale pentru a arăta felul în care diferitele antibiotice se ataşează de ribozomi. "Aceste modele sunt folosite în prezent de cercetători pentru a crea noi antibiotice, salvând noi şi noi vieţi. Toţi cei trei laureaţi au folosit metoda cristalografiei cu raze X pentru a cartografia poziţia fiecăruia dintre sutele de mii de atomi care alcătuiesc un ribozom", se menţionează în comunicatul comitetului Nobel.
George E. Palade a împărţit premiul Nobel pentru medicină 1974 cu oamenii de ştiinţă Al. Claude si Ch. de Duve.
Anul trecut Nobelul pentru chimie a fost atribuit americanilor Roger Tsien şi Martin Chalfie şi japonezului Osamu Shimomura pentru studii care au permis o mai bună înţelegere a felului în care evoluează maladii precum cancerul şi alzheimer.
