Agenţia spaţială română ROSA a fost acceptată într-un club de elită

Agenţia spaţială română ROSA a fost acceptată într-un club de elită, Grupul de Coordonare pentru Explorare Spaţială Internaţională.

În grup sunt acum 17 membri, agenţii spaţiale începând cu NASA, Agenţia Spaţială Americană, care are şi cea mai mare experienţă, şi agenţii spaţiale ale Japoniei, Rusiei, Coreei de Nord, Canadei, ESA, Agenţia Spaţială Europeană.

ROSA avea statut de observator în acest grup de coordonare pentru explorare spaţială. Care au fost argumentele ROSA pentru a fi acceptată nu doar ca membru /ISECG/, ci ca entitate separată, cu merite speciale, l-am întrebat pe doctor Marius-Ioan Piso, preşedinte director executiv al agenţiei spaţiale române?
*
Realizator: Care sunt punctele tari ale ROSA în grupul acesta?
Marius-Ioan Piso: Stabilitatea, adică sunt puncte politice, puncte diplomatice şi puncte de executie, care sunt pe termen mediu...

Realizator: Punctele de cercetare şi exact care sunt?
Marius-Ioan Piso: Sistemele de aterizare şi de decolare, modulele respective, pentru vehicule, sa spunem, lunare, planetare, sisteme de conexiune, adică harpoane, anumite contribuţii la partea efectivă a zborurilor, a explorării spaţiale şi, bineînţeles, capabilităţile de lucru în cooperare internaţională, care sunt esenţiale.

Realizator: În grupul acesta de coordonare pentru explorare spaţială internaţională este vorba doar de gândirea unor proiecte sau şi de execuţia lor? Adică, ROSA ar putea să aducă în ţară şi nişte contracte de execuţie?
Marius-Ioan Piso: ROSA a adus în ţară contracte de execuţie de două decenii, nu asta este problema. Problema e că aici participi la decizia de a explora o anumită zonă, de a stabili o misiune, şi e vorba de explorare, nu e vorba de ştiinţă, e o diferenţă foartemare. Partea de ştiinţă este cu totul altceva. Partea de explorare înseamnă că decizi să mergi pe un asteroid sau decizi să mergi pe Lună, pentru ce şi atunci stabileşti pentru ce, cu ce, găseşti mijloacele posibile, faci o investigaţie, spui că putem să facem asta, putem să le punem pe toate la un loc şi ne trebuie şi un buget de atât, se fac planurile respective, sunt preluate în general de una din agenţiile care efectiv fac explorare, care în momentul ăsta sunt destul de puţine, care sunt NASA în principal, şi se face un program. Este vorba de grupul care decide ce şi cum se explorează de pe planeta Pământ în sistemul solar, în domeniul spaţial. Simplu. Adică, ce facem, mergem pe Marte, mergem pe Lună, mergem pe Mercur, unde mergem? Mergem acolo, acolo, acolo. Mai avem o decizie foarte importantă, ce facem cu mersul cu oamenii, unde ar fi mai potrivit. Putem să ajungem pe Marte? Putem, dar ne costă atât. Atunci, ce facem, ce decidem? Mergem pe Lună şi de pe Lună mergem pe Marte. Asta este ultima decizie după discuţii de câţiva ani. Ca observatori participăm de mai mulţi ani.

Realizator: Aţi participat la o reuniune în care s-a vorbit despre primejdiile care pot să privească Pământul.
Marius-Ioan Piso: Asta a fost cea de a şasea conferinţă internaţională de apărare planetară. Şi anul acesta a fost în Washington, eu am participat în calitate de reprezentant al organizatorului principal, care este Academia Internaţională Astronautică.

Realizator: Daţi-ne vă rog câteva informaţii despre această reuniune.
Marius-Ioan Piso: Conferinţa este de natură ştiinţifică şi în acelaşi timp şi de planificare. /Ştiinţifică pentru că studiază/ foarte multe aspecte ale mişcării obiectelor periculoase din sistemul solar, de asemenea posibilităţi de deflexie, de apărare. Şi anul acesta a fost construit un scenariu cu un grad de de complexitudine destul de mare, de exemplu, un asteroid este detectat acum şi se pare că va fi periculos peste doi ani, va intersecta orbita Pământului, şi de aici tot ciclul de ceea ce se poate face la modul real, simularea misiunii făcută de către specialişti.