Proiectului de revizuire a Constituţiei, analizat de CCR

Curtea Constituţională analizează proiectului de revizuire a Constituţiei

Sunt verificate dacă sunt respectate principiile constituţionale şi limitele revizuirii, a explicat preşedintele Curţii, Augustin Zegrean; iar termenul limită, pentru concluzii, este17 februarie.

Proiectul noii Constituţii a fost finalizat de Comisia parlamentară specială şi, după mai multe etape procedurale, urmează să facă obiectul unui referendum.

În această etapă, Curtea Constituţională verifică fiecare articol în parte, pentru a vedea dacă nu sunt încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.

Nu pot face obiectul revizuirii dispoziţiile prezentei Constituţii, privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială.

Curtea nu va decide, însă, asupra unor chestiuni controversate, cum ar fi păstrarea unui sistem parlamentar bicameral, după ce populaţia s-a pronunţat, prin referendum, pentru un sistem unicameral.

"Nu noi suntem cei care trebuie să facem Constituţia, nu noi stabilim dacă se face parlament unicameral, bicameral. A fost un referendum, se ştie rezultatul, hotărârile aparţin celor care fac proiectul şi care îl dezbat şi vor aproba Constituţia. Noi vom face recomandări nu numai în această privinţă; vom face recomandări şi în alte privinţe, dacă va fi nevoie. Vom verifica nu doar respectarea limitelor revizuirii Constituţiei, ci şi respectarea principiilor constituţionale", spune preşedintele Curţii, Augustin Zegrean.

Au fost separate mai clar atribuţiile celor două Camere

Proiectul de revizuire a legii fundamentale, finalizat recent de Comisia parlamentară specială, schimbă raporturile dintre instituţiile publice.

Parlamentul câştigă teren, în detrimentul preşedintelui, chiar dacă, la ultimele dezbateri, Comisia a renunţat la unele articole care întăreau şi mai mult puterea legislativului.

Senatul se va ocupa în special de numiri în funcţii, în schimb, Camera Deputaţilor va avea rol decizional în majoritatea cazurilor. Viitorul preşedinte al ţării va avea un mandat de 4 ani; şi nu de 5, ca în prezent.

El va fi obligat să desemneze drept premier pe candidatul partidului care obţine cele mai multe mandate.

Şeful statului nu va mai putea refuza propunerea prim-ministrului, de revocare şi numire a unor membri ai guvernului.

Dacă Parlamentul suspendă preşedintele, iar referendumul popular contrazice dorinţa legislativului, atunci, Parlamentul este dizolvat.