CCR analizează proiectul de revizuire a Constituţiei
Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, spune că judecătorii curţii vor analiza dacă proiectul respectă nu doar limitele revizuirii dar şi principiile constituţionale.
Articol de Radiojurnal, 14 Februarie 2014, 13:44
Curtea Constituţională analizează proiectul de revizuire a legii fundamentale, proiect definitivat de comisia parlamentară la începutul acestei luni.
Unul din punctele de interes este problema păstrării celor două Camere ale parlamentului, în condiţiile în care, în 2009, populaţia a validat referendumul pentru Parlament Unicameral.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, spunea în această dimineaţă că judecătorii curţii vor analiza dacă proiectul respectă nu doar limitele revizuirii dar şi principiile constituţionale.
"Nu noi suntem cei care trebuie să facem Constituţia. Nu noi stabilim dacă se face parlament unicameral, bicameral. A fost un referendum, se ştie rezultatul. Hotărârea aparţine celor care fac proiectul şi celor care dezbat şi vor aproba Constituţia.
"Noi vom face recomandări nu numai în această privinţă, vom face recomandări şi în alte privinţe, dacă va fi nevoie. Vom verifica nu doar respectarea limitelor revizuirii Constituţiei, ci şi respectarea principiilor constituţionale", a spus Augustin Zegrean.
Termenul pe care-l are Curtea Constituţională pentru concluzii este luni, 17 februarie, dar preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, spune că e posibil ca recomandările în legătură cu proiectul de revizuire să fie cunoscute chiar mâine.
Principalele modificări operate în textul constituţional
Rolul parlamentului este întărit în faţa executivului: el rămâne bicameral, dar se face o distincţie între atribuţiile Camerei Superioare şi cele ale Camerei Inferioare, transmite redactorul RRA Bogdan Isopescu.
Pentru prima dată este specificat numărul de membri ai unei Camere, în speţă cea inferioară, unde numărul deputaţilor nu poate depăşi 300, plus reprezentanţii minorităţilor. Camera Deputaţilor rămâne cu 90% din domeniile de legiferare, în timp ce Senatul are doar 10%, în schimb preia controlul şi numirile în instituţiile publice.
Atribuţiile preşedintelui României scad drastic în domeniul politicii xterne, iar rolul său în desemnarea premierului este clarificat, în sensul că majoritatea parlamentară decide, iar preşedintele doar consemnează.
De asemenea, mandatul său este redus la patru ani, în schimb câştigă atunci când vine vorba de o eventuală suspendare. În speţă, dacă parlamentul suspendă preşedintele, însă referendumul contrazice dorinţa legislativului, atunci parlamentul este dizolat.
În paralel, guvernul câştigă în faţa preşedintelui pe linie de politică externă, dar este controlat mai bine de legislativ.
Trecând la justiţie, textul constituţional se îndreaptă mai mult către principiul conform căruia judecătorii reprezintă justiţia şi nu procurorii.
Astfel, preşedintele CSM poate fi ales doar din rândul judecătorilor.
O altă noutate, se aminteşte de regresul statului împotriva magistraţilor, în sensul că aceştia pot fi traşi la răspundere material pentru deciziile luate cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
