Alexandru Nazare: În premieră pentru România, bugetul se va face printr-o aplicație electronică

Cu cinci plus una angajări de răspundere în Parlament până acum, guvernul a avut o țindă declarată: consolidarea fiscală, reducerea deficitului bugetar, care ajunsese la un nivel record și dădea dureri de cap actualului guvern și amenința rating-ul oricum mic al României. Au fost în aceste măsuri atât măsuri cu impact direct asupra populației, creșterea TVA, dar și altele care, citez, ”reușesc să rezolve niște probleme structurale”, am încheiat citatul, legate de modul în care se colectează banii publici. Am citat dintr-o declarație a ministrului de finanțe, domnul Alexandru Nazare, care este și invitatul ediției de astăzi.

Încep, domnule ministru, cu știrea mai recentă, a faptului că ați fost de curând, săptămâna trecută, în Statele Unite ale Americii. Și dintre obiectivele pe care am văzut că le-ați urmărit, au fost, citez - ”Ne propunem să prezentăm oportunitățile de investiții” sau, din nou, atragerea, o altă declarație a dumneavoastră, ”atragerea de investiții pe termen lung și dezvoltarea cooperării economice bilaterale”. Era, am impresia, repetat sau chiar subliniat acest "investiții". Cum s-a concretizat intenția?

Cred că am dat un semnal important în sensul în care reluăm discuțiile cu partenerii americani la nivel de ministru după o perioadă destul de lungă, pentru că din noiembrie anul trecut nu am mai avut vizite la nivel de ministru. În privința obiectivelor noastre, a fost foarte importantă discuția cu Departamentul de Comerț, unde, datorită faptului că am avut o relație strânsă cu aceștia în ultimii ani de zile, am reluat imediat legătura cu programul CLDP, este programul de dezvoltare al Departamentului de Comerț, unde am avut discuții legate de atragerea de investiții străine și, bineînțeles, prezentarea oportunităților pe care România le are în ideea în care ne dorim să avem expertiză americană în atragerea de investiții străine, ne dorim să avem un contact cât mai strâns cu experții americani în această privință, pentru că, odată ce relația este foarte strânsă, și șansele de a atrage capital din Statele Unite sunt mult mai mari. Sper ca în următoarele trei luni de zile, pe baza acestor discuții, să avem vizite din partea partenerilor americani, din partea reprezentanților Departamentului de Comerț la București și să dezvoltăm proiecte comune de atragere de investiții, inclusiv de dezvoltare a zonei de parteneriat public-privat, care este o zonă incipientă, încă nu avem astfel de proiecte în România, dar cu asistența lor și cu experiența lor sper ca în cel mai scurt timp să punem bazele pentru astfel de proiecte pentru anii următori.

"Le-am prezentat americanilor avantajele României"

Dar este vorba despre niște domenii concrete sau niște ținte concrete?

Domeniile sunt variate. Vorbim și de infrastructură, vorbim de infrastructură spitalicească, vorbim de zona de tehnologie, vorbim de zona de IT. Am prezentat o varietate de oportunități posibile și inclusiv programele pe care România le are, vorbim de schema de ajutor de stat care e disponibilă și care e utilizată e un instrument care s-a dovedit să fie foarte bun în ultimii ani de zile, funcționează de aproape 15 ani acest program, astfel încât investitorii americani să cunoască oportunitățile pe care le-ar putea avea odată ce vor să vină să facă investiții în România. Și vorbim aici în special de investiții importante de zona de producție, unde ține de noi să prezentăm avantajele României și să fim cât mai activi și să anticipăm cât mai mult în această competiție globală în care suntem în momentul de față, pentru că această competiție pentru atragerea de investiții este o zonă foarte importantă. Cu cât suntem mai prezenți la Washington și cu cât reușim să construim proiecte în comun cu zonele importante ale noii administrații de la Washington, cu atât avem șanse mai mari să atragem investiții.

Vedeți, dacă ar fi să ghicesc ce domeniu, pe mine m-ar duce gândul, din descrierea dumneavoastră, la domeniul de tehnologia informației, mă rog, și chestiuni conexe. Cât greșesc?

Nu, nu, nu, nu e vorba de... nu e nicio greșeală. E vorba de o paletă foarte largă de proiecte, e un domeniu pe care eu îl cunosc foarte bine, știți, vă amintiți faptul că am fost și reprezentant special al guvernului pentru atragerea centrului Cyber la București în 2020, prima și singura agenție europeană pe care România a obținut-o. E o zonă interesantă și capabilitățile României în această zonă sunt bine cunoscute la Washington, ca atare... și inclusiv specialiști români, avem foarte mulți care lucrează în Statele Unite, ca atare, e o zonă importantă, pe care trebuie să o speculăm cât mai bine. Și nu e aici doar rolul Ministerului de Finanțe, este un efort complex al întregului guvern, și sunt mulți alți colegi de-ai mei care vor efectua, de asemenea, vizite în Statele Unite în perioada următoare. Ministrul de externe va fi acolo pentru Reuniunea de la ONU în perioada următoare, și alți ministri au deplasări planificate. Ca atare, e un efort conjugat de a întări relațiile cu noua administrație, care cred că e o chestiune de care România are nevoie.

"Ne propunem în cinci ani să revenim la o țintă de deficit pe care Comisia Europeană să o considere normală"

Pe de altă parte, România are nevoie și de noi căi de finanțare, cum le descrieți dumneavoastră, și v-ați întâlnit cu reprezentanți Bank of America, Citibank, Goldman, JP Morgan. Cum funcționează lucrurile acestea când discutați cu reprezentanți ai unor instituții financiare puternice? Sub ce condiții devin ei interesați de o țară, de a direcționa fonduri sau a finanța proiecte?

Vorbim aici de parteneri importanți și constanți ai României. Dacă vorbim de J.P. Morgan, Morgan Stanley, Citi, Bank of America, sunt parteneri importanți care sunt investitori în titlurile pe care noi le emitem. Ținem o legătură foarte strânsă cu aceste instituții financiare importante. Deci nu e o chestiune nouă în privința modului în care cooperăm cu aceștia. Chestiunea mai nouă este că, totuși, ridicăm un pic nivelul; ridicăm nivelul discuțiilor la nivel de CEO, de vicepresident, în sensul în care vrem să transmitem cele mai bune mesaje și să le transmitem ce măsuri a luat România, în faptul că vrem să corectăm dezechilibrele bugetare și că contăm pe disponibilitatea acestor instituții financiare să ne finanțeze în perioada următoare, pentru că, știm foarte bine, acest deficit sau aceste deficite cultivate în ultimii ani de zile, că suntem de cinci ani de zile în deficit excesiv, nu se vor estompa pe termen imediat. Vorbim de o perioadă de câțiva ani de zile în care vom reveni la o țintă de deficit pe care Comisia Europeană o s-o considere normală. Vorbim de aproape cinci ani de zile, programul este până în 2030. Ca atare, avem nevoie de susținere și avem nevoie de susținere pe termen lung, iar mesajele pe care le dăm sunt mesaje care să ne întărească, să întărească relația, să devenim din nou, să redevenim un partener credibil.

Cu toate acestea, reprezentați o țară cu ratingul 3B-. Asta e o greutate. Totuși, vă atârnă o greutate în argumentație, o dificultate.

Dacă vă mai amintiți, în 2021, în precedentul meu mandat, două agenții de rating ne-au ridicat perspectiva de la negativ la stabil. Aceste demersuri au fost demersuri pozitive. Încrederea în măsurile pe care le luam în momentul respectiv și direcția în care o lua economia era una pozitivă. Ca atare, agențiile la acel moment au îmbunătățit perspectiva României. Acest lucru, în ultimii patru ani de zile, datorită faptului că deficitele au crescut și că creșterea economică a decelerat au, bineînțeles, au transmis un mesaj de îngrijorare. Ca atare, perspectiva în cursul anului trecut a revenit la negativ. Nu cred că o atitudine în care să ne dorim doar să nu fim în junk e o atitudine potrivită pentru România. Atitudinea potrivită ar fi să avem un rating cât mai înalt.

Acolo trebuie să țintim permanent, nu eventual să evităm un eventual downgrade, ci să avem un rating cât mai înalt, pentru că un rating mai bun înseamnă dobânzi mai bune, nu doar pentru stat, cât mai ales pentru mediul privat. Cu cât clasa de rating a țării crește, cu atât scad dobânzile pentru business, pentru zona de business, pentru antreprenorii României care s-ar putea împrumuta mai ieftin și ar putea investi în condiții mult mai bune. De aceea e atât important rating-ul de țară. Și da, nu e o situație uzuală, nu e foarte ușor să prezinți și să transmiți credibilitate în momentul în care ai un număr de ani în spate în care ai cultivat niște deficite foarte înalte, dar această încredere se câștigă pas cu pas prin fapte. Transmitem fiecare pas pe care îl facem și încet, încet recâștigăm acest nivel încredere care e important, care se va transmite, dacă suntem consecvenți, și într-o creștere a perspectivei, care ar fi pasul următor, de la negativă să ne reîntoarcem acolo unde eram în 2021.

Pe de altă parte, ultima evaluare făcută, cred că de agenția Moody's, avea și adnotări în care se spunea ce trebuie să facă România ca să nu alunece la junk. Au păstrat acel triplu B minus, dar au spus și ce trebuie să facă România sau care ar fi riscurile ca să ajungă la junk. Deci, niște atenționări există.

Absolut că există. Sigur există și nu doar Moody's a făcut asta, ci și toate celelalte agenții au în rapoartele pe care le publică frecvent inclusiv o zonă importantă în care atenționează îm privința riscurilor. Și sunt lucruri pe care trebuie să le avem în vedere. Acolo este vorba de eventuale chestiuni legate de evoluția economică, de vulnerabilități, de evoluția economiei europene, globale, de alte chestiuni economice care s-ar putea întâmpla și care ar putea influența și România, dar sunt și chestiuni legate de consecvența consolidării fiscale, în sensul în care își doresc ca acest program să fie consecvent, pe un număr de ani, nu doar într-un puseu sau într-un interval de luni.

În momentul de față, România este în continuare nevoită să se împrumute în mod curent?

România se împrumută să acopere deficite pe care și le stabilește. Atâta timp cât vom avea bugete cât mai precis construite astfel încât cheltuielile să fie foarte bine evaluate, nivelul veniturilor să fie bine evaluat, deficitele să fie ținute sub control, atunci nivelul împrumuturilor va scădea. Nivelul împrumuturilor este direct legat de modul în care construim bugetele.

Rectificarea va reprezenta "o monitorizare cât mai strictă a cheltuielilor"

Pe de altă parte, domnule ministru Alexandru Nazare, reamintesc, invitatul ediției de astăzi al emisiunii "Probleme la zi", la Radio România Actualități, pe de altă parte, se apropie rectificarea bugetară. Pe ce principii va fi, ce fel de rectificare bugetară va fi, pe ce principii va fi făcută?

Vorbim de o rectificare bugetară importantă, pentru că e o rectificare bugetară care are loc în mijlocul a două evaluări dintre cele două consilii, consiliul ECOFIN, cel din iunie și cel care va avea loc în octombrie. Și trebuie să ținem cont aici că România este permanent evaluată, în privința indicatorilor macroeconomici, din șase în șase luni, dat fiindcă suntem în procedură de deficit excesiv. Ca atare, rectificarea, principiile pe care le avem la baza rectificării le discutăm, bineînțeles, cu partenerii de la Comisie și, bineînțeles, și, în paralel, cu ordonatorii de credite și, local, în coaliție. Aceste discuții sunt deja începute, am avut o rundă de discuții cu ordonatorii de credite, vom continua aceste consultări în următoarele săptămâni, astfel încât rectificarea să aibă loc la finalul lunii.

Rectificarea țintește să revizuiască problemele principale care au avut sau pe care le-am identificat în actualul buget aprobat, despre care eu am mai vorbit, am discutat despre faptul că ipotezele care au stat la elaborarea actualului buget nu au fost niște ipoteze realiste, deci sunt foarte multe zone unde trebuie să intervenim, în sensul în care trebuie să acoperim cheltuieli esențiale de care avem nevoie, vorbim aici de zona de sănătate, vorbim aici de zone din buget unde e nevoie să acoperim cheltuieli. Pe de altă parte, limităm alte cheltuieli. Pe de altă parte, acoperim, spre exemplu, sau extindem zone unde, pe fonduri europene, fie că e vorba de PNRR sau fie că e vorba de fonduri de coeziune, nevoia de finanțare este acută. În același timp, operăm, în parte, relocările în PNRR dintre împrumuturi și fonduri nereambursabile pe anumite categorii de cheltuieli, mă refer aici în special la Autostrada Moldova, care în premieră trece pe fonduri nerambursabile, lucru pe care nu l-am reușit în 2021 la elaborarea PNRR-ului, dar l-am reușit acum, astfel încât oferim o garanție pentru Autostrada Moldova, astfel încât să aibă o finanțare nerambursabilă.

Şi, bineînțeles, proiectele care se leagă de "Valul renovării", care au același tratament. Deci acestea sunt principiile pe care discutăm în privința rectificării care, bineînțeles, va fi o rectificare care va ține foarte mult cont de absolut fiecare cheltuială în parte, astfel încât să avem o monitorizare cât mai strictă a cheltuielilor și să îndeplinim o țintă de deficit care să fie acceptată de Comisie în acest an și de agenții.

Când ați spus că ipotezele pe baza cărora a fost construit actualul buget au fost nerealiste, v-ați referit și la încasări? V-ați referit la ținta de, la estimarea de creștere economică și la încasări?

Da, este un cumul de factori. Este și estimarea de creștere care este un factor obiectiv, dar este și vorba de estimarea de încasări, care este un factor obiectiv în sensul în care, bineînțeles, în acest an, am avut și în acest an un surplus de venituri alocate în buget pentru o colectare suplimentară care nu s-a materializat. Și acel surplus trebuie luat în calcul, trebuie ajustat astfel încât revizia bugetului să ia în calcul date realiste.

Va fi o rectificare negativă?

Aș spune că e o rectificare care vizează revizia per ansamblu a bugetului. În anumite zone va fi negativă, pentru că în anumite zone bineînțeles că trebuie să intervenim și trebuie să stopăm anumite cheltuieli, dar în alte zone va trebui să și acoperim nevoia de cheltuieli. Deci e o rectificare echilibrată care să reflecte situația în care se află România în acest moment și nevoile, mesajele pe care trebuie să le transmitem către Comisie și către agenții.

Sunt colegi de-ai dumneavoastră, din guvern, care trebuie convinși să accepte aceste principii sau că unele dintre ministere vor pierde bani?

Ducem acest dialog permanent și încerc să fiu cât mai convingător posibil și să ofer argumente cât mai multe tuturor colegilor, astfel încât fiecare decizie să fie întemeiată. Cred că e foarte important să purtăm acest dialog și să menținem un echilibru în coaliție, în discuțiile dintre miniștri, pentru că e important ca decizia din coaliție să fie una pozitivă și cu care să putem merge mai departe. Deci pun foarte mare accent pe aceste discuții cu colegii și, de fapt, acest lucru s-a văzut și în reacțiile lor față de Ministerul Finanțelor în ultima perioadă.

"În ultimele două luni de zile avem un plus de colectare față de plan"

Când ați vorbit și despre colectare, cum stăm cu colectarea în primele luni ale acestui an?

Cum am spus la începutul anului, cum am spus de fapt, cum am repetat mai devreme, au fost sume incluse în buget pentru un plus de corectare, sume care nu se validează, bineînțeles, de aceea e nevoie să facem această revizie a bugetului. Ce pot să vă spun este că în ultimele două luni de zile avem un plus de colectare față de plan și acest plus de colectare va fi reflectat și în rectificarea, aceasta este o veste bună, aș spune, că se vede un plus de colectare înainte ca execuția să reflecte plusul de venituri care i-a dus prin creșterea TVA-ului din Pachetul 1. Că practic abia în execuția următoare vom avea acest plus de venituri.

Și cu aceasta facem trecerea și spre un alt subiect pe care mi l-am propus pentru această ediție și anume felul în care pachetul de reforme adoptat săptămâna trecută în parlament va avea impact asupra activității ANAF și asupra felului în care ANAF va colecta pe mai departe, pe viitor. Care sunt schimbările?

Sunt schimbări importante legate de activitatea ANAF, plecând de la definirea mai clară a criteriilor de risc, criterii mult mai clare în privința eșalonărilor, criterii în privința firmelor inactive sau firmelor care nu depun bilanțurile la timp. Deci aici introducem o disciplină mult mai strictă în privința acestei zone. De asemenea, tratăm și zona de măsuri de restructurare, în sensul în care nu mai permitem menținerile și înlesnirile care erau posibile în mecanismul de restructurare aprobat în 2019, ceea ce înseamnă că se va vedea în plusul de arierate care era adăugat la ANAF în privința acestor mențineri care, din punctul meu de vedere, n-au adus beneficii, ci au perpetuat practic activitatea unor companii care pur și simplu au mers pe datorie foarte mult timp, au adăugat datorii curente în datoriile pe care le-au eșalonat și au perpetuat acest mecanism care nu face deloc bine bugetului de stat.

Pe înțelesul tuturor, existau firme care propuneau restructurarea, adică o reeșalonare, înțeleg eu, a datoriilor către buget și după aceea...

Da, existau firme care au intrat... În momentul de față, acest mecanism de restructurare nu mai funcționează, el a fost aprobat în 2019, a funcționat o perioadă. Bineînțeles că firmele care au aplicat pentru restructurare, care era un proces de eșalonare pe șapte ani, încă au această facilitate, doar că modul în care funcționa ea prin mențineri de câte 180 de zile de două ori pe an, era un mod în care, practic, aceste firme pur și simplu își adăugau datoriile curente și își perpetuau datoriile de la an la an, ceea ce nu e un mecanism sănătos și nu e un mecanism care să favorizeze practic colectarea, pentru că una e să ajuți, una e să oferi un instrument contribuabililor onești care chiar au nevoie de un mecanism de eșalonare sau de restructurare, și alta e să-l permanentizezi într-un mod nedefinit. Aici discutăm de firme care practic acum patru ani aveau 20-30 de milioane de lei datorie și au ajuns la 500 de milioane de lei în patru ani de zile - sunt și astfel de exemple. Acest lucru nu va mai fi posibil prin Pachetul 2.

"În Pachetul 2 avem o redefinire a principiilor din legea insolvenței"

Nu va mai fi posibil prin Pachetul 2, dar se va mai putea recupera ceva de la acelea?

Evident că există mecanismele uzuale de recuperare pe care ANAF le va folosi și bineînțeles că tot în Pachetul 2 avem o redefinire a principiilor din legea insolvenței, care înseamnă o transparentizare a modului în care aceste insolvențe se practică, o reducere a termenilor, atribuții mult mai clare pentru toți operatorii din zona de insolvență care, bineînțeles, și acestea își vor vedea efectele, pentru că practic e prima modificare esențială în privința Legii insolvenței care este adoptată până acum.

Păi multă lume se gândește la faptul că firmele stau cu deceniile, mă rog, un deceniu, un deceniu și jumătate în insolvență și că cei care decontează pierderile sunt niște creditori mai micuți ai acestor firme.

Exact, care vor fi protejați practic pentru că drepturile lor vor fi întărite și acest lucru l-am făcut prin modificările din Pachetul 2.

Și această practică a insolvențelor prelungite care după aceea intră și în proceduri de faliment prelungite cum va putea fi, mă rog, adusă în limitele unei normalități a economiei de piață?

Eu cred că aceste modificări pe care le-am adus la legea insolvenței, criterii clare de distincție între concordat şi insolvență și toate celelalte modificări din Pachetul 2 despre care s-a vorbit destul de puțin public, dar care sunt foarte importante din punctul meu de vedere, sunt modificări care vor facilita inclusiv accesul creditorilor mai mici să își recupereze sumele, dar și statul, pe de altă parte, să poată să opereze într-un timp mult mai scurt și să nu mai avem aceste insolvențe perene de 10-15 ani, care, practic, se perpetuau la infinit.

"Proiectul major al ANAF, digitalizarea, va fi finalizat undeva la sfârșitul anului viitor"

Ce se va întâmpla, domnule ministru Alexandru Nazare, în legătură cu felul în care trebuie să evolueze informatizarea ANAF pentru ca să depisteze mai bine locurile pe unde se scurge, pe unde se scurg bani, se face evaziune fiscală?

Cred că un semnal foarte important pe care l-am dat în ultimele două luni este faptul că am început să operăm un soft care practic cumulează mai multe baze de date și care este foarte avansat, inclusiv în detecția fraudei carusel, care nu era disponibil până în momentul de față, era într-o zonă de testare, deci, acest instrument este disponibil, e funcțional și ANAF-ul a început să îl folosească. Dacă vorbim de zona de digitalizare în ansamblu, până la mijlocul anului viitor vom îndeplini toate jaloanele din PNRR și hub-ul informațional, ceea ce înseamnă big data, adică, tot ce înseamnă digitalizarea, proiectul major al ANAF, va fi finalizat undeva la sfârșitul anului viitor. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că el a fost tărăgănat timp de ani de zile, întârzierele erau mai mari de doi ani și trebuie să privim foarte realist și obiectiv stadiul la care se află acest proiect. Am evaluat acest stadiu, am făcut acest diagnostic şi ne-am pus aceste ținte, astfel încât la finalul anului 2026 să avem completă digitalizarea.

Și inclusiv acele softuri care ar putea să prelucreze cantități uriașe de date și să sesizeze anomaliile?

Acesta este exact unul dintre softurile despre care vorbeam mai devreme. Softul despre care vorbeam mai devreme cumulează baze de date, sesizează anomalii, el va fi permanent updatat cu indicatori noi de risc, astfel încât să fie din ce în ce mai complex și să surprindă toate aspectele de fraudă, inclusiv aspectele de fraudă care se leagă de zona intracomunitară, care e atât de importantă.

Domnule ministru Alexandru Nazare, știți că a suscitat extrem de mare interes acea investigație de presă care a arătat felul în care firme erau pur și simplu furate de la deținătorii lor prin niște acte foarte sumare trimise la Registrul Comerțului, iar după aceea acele firme ajungeau să aibă niște încasări record, deveneau niște giganți ai economiei românești, deși aveau câteva puncte de lucru în locuri chiar publice eventual. Aici știu că o parte din responsabilitate, poate chiar cea mai mare parte revine celor care au permis transferul atât de lejer al firmelor și fraudulos, dar cum se face că ANAF-ul nu observa creșterile uriașe de încasări la acele firme?

Știți că aceasta e o chestiune foarte importantă, pe care am tratat-o cu cea mai mare seriozitate, nu din momentul în care a fost publicat materialul video despre acest subiect, ci din momentul în care am preluat mandatul, investigația este pornită, dar vorbim despre niște fapte care vizează, practic, intervalul anului trecut. Vorbim de mai, iunie 2024 când s-au petrecut aceste operațiuni. Scopul nostru astăzi este să oprim, și ăsta este semnalul pe care l-am dat ANAF și ăsta este planul pe care îl aștept de la ANAF în cel mai scurt timp și de la minister în același timp, să oprim absolut toate portițele care au făcut posibile aceste operațiuni pentru firma în cauză, pentru toate firmele care sunt conectate cu firma în cauză și pentru oricare alt exemplu de firmă care are comportament similar, pentru că este scandalos ca un altfel de caz să existe, având în vedere contextul sau ce țintim noi în privința digitalizării. Eu am spus de la bun început, de când am preluat mandatul, că toate aceste instrumente trebuie auditate, astfel încât să vedem exact care este eficiența lor, de ce modificări în plus este nevoie sau de ce adaptări, ajustări al fiecărui mecanism în partea e nevoie, tocmai pentru a le eficientiza. Și sunt convins că în perioada următoare aceste măsuri vor fi prezentate și adoptate de urgență de ANAF.

Dumneavoastră sunteţi specialist în finanțe, noi, eu și ascultătorii, nu. Mă întreb cum poate să apară un bilanț cu 3,6 miliarde de lei, de unde actele, aveți așa vreo reprezentare, vreo explicație, la o firmă au unui asistat social, trecută pe numele unui asistat social?

Eu pot să vă spun că după adoptarea Pachetului 2 un astfel de fenomen nu ar mai fi posibil, pentru că doar prin Pachetul 2 am oprit acest fenomen al permanentizării firmelor care nu își depun bilanțuri. Deci, practic, o firmă care nu are bilanțul depus, cum e cazul firmei în cauză, cum ar fi fost cazul firmei în cauză, e o firmă care ar fost inactivată de ANAF. Bineînțeles că ANAF, la rândul lui, pe palierul de activitate și pe palierul de acțiune al ANAF, pentru că aici e o chestiune, e vorba de o chestiune interinstituțională, sunt multe instituții, inclusiv Registrul Comerțului, Ministerul Justiției, cu care am intrat în legătură imediat pentru a discuta aspectele de acest gen, trebuie să îmbunătățească sistemele. Eu mă refer aici strict la măsurile pe care trebuie să le ia ANAF. Și le va lua în perioada următoare, astfel încât să oprim aceste portițe. Sunt perfect de acord și consider, cum am spus și mai devreme, că aceste cazuri trebuie oprite imediat, pentru că sunt foarte grave și dau un semnal greșit în privința modului în care gestionăm digitalizarea.

Și un alt exemplu care a suscitat enorm interes din partea opiniei publice. Mercedes-ul de 140.000 de euro, cumpărat în leasing, de o firmă din Gorj, care deține un magazin sătesc într-o localitate cu 900 de locuitori. E cineva care să presupună că există mecanisme economice care să justifice asemenea încasări?

Nu, aici nu cred că vorbim de presupuneri. Vorbim pur și simplu de respectarea legii. Noi am făcut două acțiuni în privința acestor deduceri pe mașini de firmă, chiar în primele săptămâni, și două acțiuni importante în care am acționat...

Este o practică aceasta?

E o practică. Practica e diferită și vizează mai multe aspecte. Vizează, spre exemplu, modul în care se face deducerea de TVA, iar acest lucru, aici am identificat foarte multe firme care nu și-au dedus TVA-ul, conform legii, și au primit decizii de impunere. Vorbim inclusiv de firme de leasing, care au făcut tot felul de operațiuni, care au fost sancționate, de asemenea, într-o altă acțiune a ANAF. Deci, ANAF are o serie de acțiuni în privința acestei zone și sunt convins că inclusiv cazuri de acest gen vor fi tratate în perioada următoare. Vă amintesc faptul că astfel de acțiuni, practic, au pornit în ultimele două luni. În ultimele două luni, atitudinea ANAF în privința acestor cazuri a fost mult mai vizibilă, mult mai prezentă, mult mai activă.

Domnule ministru Alexandru Nazare, mai avem un minut și jumătate din această ediție și, mulțumindu-vă pentru timpul acordat, vreau să vă adresez și o ultimă întrebare legată de momentul în care veți începe construirea bugetului pe anul viitor.

Sigur. Vom avea discuții, această discuție va începe cel mai probabil undeva în luna noiembrie, după ce finalizăm rectificarea și după discuțiile prealabile în coaliție. Ce pot să vă spun despre bugetul anului viitor este că de această dată vom avea o platformă electronică în care vom încărca datele, e un proiect aprobat prin PNRR, și este o premieră pentru România ca bugetul României să se facă printr-o aplicație electronică în care fiecare donator își încarcă datele, ceea ce, bineînțeles, nu doar că transmite un semnal de transparență, dar și de eficiență. Avem nevoie de un buget corect, de un buget construit pe baze realiste care să evite astfel de incidente care ne costă atât de mult cum sunt cele în care nivelul de deficit este estimat eronat sau e un nivel mult mai mare față de țintele asumate.

Așadar, vom vedea atât cheltuielile tuturor?

Da, sigur. Cheltuielile tuturor. Cheltuielile fiecărui donator în parte se vor vedea în această platformă în care vom putea să facem inclusiv simulări legate de buget. Și cred că va fi foarte utilă.