Decizii ale parlamentarilor, judecate de Curtea Constituţională

Ultima zi a anului este pentru fiecare dintre noi un moment de bilanţ, dar şi de reflecţii asupra perspectivelor ce se deschid în noul an.

Pentru români, 2013 a fost poate anul cutremurelor, mici, dar dese.

Pentru politiceni a fost poate anul dezamăgirilor, având în vedere că puterea a fost la un pas de a strica o coaliţie estimată să dureze, iar pentru oamenii de afaceri a fost poate anul care a produs cea mai mare îngrijorare cu privire la investiţiile viitoare.

Şi, cum totul se stabileşte mai întâi prin decizii politice, elaborarea legilor clare şi potrivite devine esenţială.

Anul 2013 a fost caracterizat, din acest punct de vedere, de dezbateri aprinse, care, nesoluţionate de politicieni, au ajuns în cele din urmă la Curtea Constituţională, pentru o decizie finală.

Statutul parlamentarilor a ajuns de trei ori pe masa judecătorilor, care au constatat de fiecare dată că se încalcă Constituţia.

În prima parte a anului, Curtea a declarat prin două decizii că sunt neconstituţionale modificările referitoare la termenul de 45 de zile în care parlamentarul poate contesta în instanţă raportul Agenţiei Naţionale de Integritate şi, respectiv, interzicerea participării acestuia la lucrările Camerei pe o perioadă de cel mult şase luni şi, ulterior, de 30 de zile.

Judecătorii au apreciat că se instituie în cazul parlamentarilor un tratament diferit, care are caracter discriminatoriu faţă de alte categorii de demnitari şi funcţionari publici, iar interzicerea la lucrările Parlamentului afectează mandatul dat de alegători.

În 2014 CCR va decide asupra modificărilor aduse Codului Penal

La jumătatea anului, Curtea a reţinut că este neconstituţională modificarea Statutului deputaţilor şi senatorilor referitoare la imunitatea parlamentară.

Atunci a motivat că examinarea de către Parlament a probelor ce stau la ridicarea imunităţii ar echivala cu admiterea unei ingerinţe în activitatea altor autorităţi.

Şi modificarea Legii referendumului, prin care pragul de participare a fost redus la 30%, a fost atacată la Curte de două ori în acest an.

Ambele decizii au fost în favoarea noului prag, cu condiţia ca acesta să se aplice referendumurilor organizate după un an de la data intrării în vigoare a reglementării.

Judecătorii au apreciat că Parlamentul poate să intervină în materia legislaţiei referendare, cu condiţia de a nu o supune unor modificări strict conjuncturale, şi că această variantă asigură o reprezentativitate suficientă a conferi deciziei adoptate forţa voinţei populare.

Tot în acest an, în atenţia Curţii au fost şi legile privind restituirea proprietăţilor şi a câinilor comunitari, însă ele au fost declarate constituţionale.

În cazul ultimului act normativ, instanţa constituţională a considerat că eutanasierea nu mai este o măsură lăsată exclusiv la îndemâna autorităţilor locale, deoarece se spune în ce condiţii se poate ajunge la uciderea câinilor maidanezi şi că este o ultimă şi extremă soluţie.

În primele zile ale noului an, Curtea Constituţională urmează să se pronunţe asupra Legii descentralizării şi a modificarilor aduse Codului Penal.