CCR, sesizată în legătură cu noul Cod Penal de ÎCCJ şi PDL

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat CCR cu privire la modificările aduse Codului Penal de Camera Deputaţilor, prin care preşedintele României, deputaţii şi senatorii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici.

Redactorul Radio România Diana Surdu transmite că decizia de a sesiza CCR a fost luată de secţiile unite ale Instanţei Supreme, unde au participat 92 de judecători din cei 111 în funcţie.

Aceştia arată că sesizarea este legitimată constituţional de articolul 146 litera a. din Constituţie şi de legea 47/1992, care prevăd dreptul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a sesiza CCR pentru controlul constituţionalităţii legii înainte de promulgare.

Criticile judecătorilor vizează modificarea legislativă care nu mai consideră parlamentarii funcţionari publici şi dezincriminarea conflictului de interese în cazul politicienilor.

Magistraţii Instanţei Supreme spun că prin exceptarea de la articolele 147 şi 175 din Codul Penal şi, respectiv, noul Cod al unor categorii de persoane care exercită funcţii alese contrar articolului 11 alineatele 1 şi 2 din Constituţie este încălcată obligaţia de a incrimina corupţia agenţilor publici naţionali prevăzută în Convenţia ONU împotriva Corupţiei.

Judecătorii vor dezbate în 15 ianuarie această sesizare a Instanţei Supreme.

Premierul, "de acord cu rediscutarea modificărilor"

Premierul Victor Ponta este de acord ca recentele modificări ale Codului să fie rediscutate, deşi, spune liderul PSD, este dreptul parlamentului să legifereze.

Şi partenerul său de coaliţie, Crin Antonescu, se pronunţa astăzi pentru reexaminarea respectivelor legi controversate.

Preşedintele Senatului a spus că liberalii vor vota împotrivă dacă se păstrează prevederile care acordă parlamentarilor aşa-numita superimunitate.

Redcatorul Radio România Angela Bârgoan transmite că premierul Victor Ponta spune că cele două legi trebuie discutate în primul rând cu Ministerul Justiţiei, CSM şi Parchetul General, iar apoi analizate cu Comisia Europeană pentru a se stabili dacă este încălcată vreo obligaţie internaţională a României.

Abia după această etapă proiectul de modificare a Codului Penal şi cel privind amnistia vor reveni în dezbaterea parlamentului, a precizat Victor Ponta.

"Proiectele de legi trebuie rediscutate cu cei care nu s-au discutat, şi anume Ministerul Justiţiei, CSM, prezentate Comisiei Europene şi după aceea să fie adoptate dacă totul e în regulă.

"De amnistie am ştiut şi în continuare cred că atâta timp cât nu intră sub incidenţa legii de amnistiere, infracţiunile comise cu violenţă şi infracţiunile de corupţie, e bună o lege pentru amnistierea diverselor cazuri, despre celelalte nu, nu am ştiut, dar parlamentul de aia legiferează, nu trebui să-mi ceară mie voie", spune Victor Ponta.

Premierul afirmă că nu crede că vreo ambasadă europeană contestă dreptul de legiferare al parlamentului şi consideră că reacţia Ambasadei Statelor Unite care vorbea de investiţiile americane a fost una greşită.

Şeful executivului a declarat că investitori americani precum Chevron nu i-au spus nimic despre parlamentari, în schimb ei pot pleca din România dacă nu se aplică legea şi nu arătăm că putem proteja proprietatea privată.

Sesizare la CCR şi din partea PDL

Opoziţia contestă modificările aduse Codului Penal. PDL a depus, astăzi, două sesizări la Curtea Constituţională, atât pe fond, cât şi pe procedură

Potrivit redactorului Radio România Bogdan Isopescu, democrat liberalii spun că parlamentarii USL au făcut modificările netransparent, astfel încât opoziţia nu a fost în cunoştinţă de cauză.

Liderul PDL din Camera Deputaţilor, Mircea Toader, afirmă că reprezentanţii USL din Comisia Juridică s-au reîntors în şedinţă marţi seară şi au operat modificările fără ştirea democrat liberalilor.

Pe fond, reprezentanţii PDL afirmă că modificările dau România cu 20 de ani în urmă şi au adus deja grave prejudicii de imagine în plan internaţional.

Vasile Blaga, liderul PDL, spune că a sesizat CCR şi în privinţa prejudiciului adus statului.

"Prima sesizare se referă la perfidul articol 253/1 din Codul Penal, prin care parlamentarii PSD şi PNL s-au sustras conflictului de interese. A doua sesizare face referire la modificările operate articolului 147 Cod Penal, prin care parlamentarii USL s-au scos din sfera definiţiei de funcţionar public. A doua sesizare face referire şi la problema prejudiciului adus statului şi a pedepselor aferente", spune Vasile Blaga.

Pe de altă parte, democrat liberalii anunţă că vor sesiza instituţiile europene şi în legătură cu o altă modificare a Codului Penal. Este vorba de reincriminarea insultei şi a calomniei, fapt care încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale, precum libertatea de exprimare a jurnaliştilor.

Modificările aduc "clarificări terminologice"

Preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Bogdan Ciucă, afirmă că legile care schimbă Codul Penal şi-au încheiat traseul parlamentar, şi că mai pot fi reexaminate doar la cererea preşedintelui sau a Curţii Constituţionale.

Comisia sa este cea care a avizat cele două proiecte de lege. Astăzi membrii comisiei s-au întâlnit la parlament cu ambasadorii occidentali care au criticat aspru modificarea Codului penal.

Potrivit reporterului Radio România Iulia Gherman, preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Bogdan Ciucă, afirmă că modificările aduse Codului Penal aduc clarificări terminologice şi pun de acord textul legii cu deciziile Curţii Constituţionale.

Parlamentarii nu sunt funcţionari publici în sensul larg al legii penale, subliniază Bogdan Ciucă.

"Să ne gândim la infracţiunile de serviciu. Avem primirea de foloase necuvenite, unde funcţionarul public este cel care săvârşeşte această faptă. Peste două luni, această infracţiune este dezincriminată de Codul Penal, deci nu mai există, deci nu aduce atingere cu nimic răspunderii penale a parlamentarului.

"Darea de mită, pentru ca să dai mită nu trebuie să fi funcţionar public. Şi parlamentarul dacă dă mită răspunde penal. Luarea de mită, un parlament vine cineva la el şi spune 'domnule, vreau să mă ajuţi cu ceva'. Cu ce ar putea să-l ajute parlamentarul?

"Să voteze într-un anumit fel, să iniţieze un proiect într-un anumit fel, să facă o declaraţie sau o interpelare în avantajul sau în dezavantajul cuiva. Pentru toate aceste atribute, ca şi orice parlamentar din UE, există imunitatea dată de Constituţie", spune Bogdan Ciucă.

În privinţa legii amnistiei, care figurează la votul final pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor de săptămâna viitoare, Bogdan Ciucă spune că soarta propunerii legislative va fi decisă în cadrul USL.

Modificările aduse Codului Penal şi legea amnistiei au fost prezentate de membrii Comisiei Juridice ambasadorilor Franţei, Germaniei şi Olandei la Bucureşti, care au dorit lămuriri privind implicaţiile punerii în practică a documentelor legislative.

Potrivit lui Bogdan Ciucă, discuţiile nu au avut conotaţii politice, iar mesajul transmis de membrii Comisiei a fost că modificările la Codul Penal nu afectează răspunderea penală a parlamentarilor din perspectiva actelor de corupţie.