Rusia, interesată de scutul antirachetă al NATO

Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev a anunţat că Rusia va participa la summit-ul NATO de la Lisabona, programat să înceapă la jumătatea lunii noiembrie la Lisabona.

Moscova e interesată de discuţiile care privesc construirea aşa-numitului "scut antirachetă", proiect pe care NATO îl vede drept o metodă de apărare împotriva unor posibile atacuri, dar despre care Rusia susţinea până nu demult că ar fi o ameninţare la adresa propriei securităţi.

Anunţul preşedintelui Medvedev a fost făcut la încheierea unei întâlniri cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, trilaterala având loc la Deauville, în Normandia.

Ameninţările de la ora actuală, spunea Angela Merkel, sunt comune, iar răspunsul trebuie să fie, în consecinţă, comun, în măsura posibilului.

Referindu-se la noul concept strategic al NATO, Nicolas Sarkozy a subliniat că "în 10-15 ani viziunea pe care trebuie s-o avem este a unui spaţiu economic comun Rusia - Uniunea Europeană, care să includă libertatea circulaţiei prin suprimarea vizelor şi concepte de securitate comune".

"Franţa nu intenţionează să renunţe la disuasiunea nucleară. Este pentru dezarmare, pentru transparenţa informaţiilor", a declarat Nicolas Sarkozy.

Preşedintele francez a mai adăugat că nu ar fi oportun pentru NATO, o alianţă militară, să fie singura alianţă care să renunţe la armele nucleare.

"Este vorba de complementaritate, nu de exclusivitate", a subliniat presedintele francez Nicolas Sarkozy.

Franţa şi Germania se situează la polii opuşi în privinţa dezarmării nucleare

În discuţiile premergătoare elaborării unui nou concept strategic al NATO, Parisul şi Berlinul s-au plasat pe poziţii opuse în privinţa elementului cheie, dezarmarea nucleară.

În timp ce Franţa, putere nucleară militară, insistă asupra rolului esenţial al disuasiunii atomice, Germania crede în posibilitatea renunţării la acest tip de armament în favoarea sistemelor de apărare antirachetă.

Franţa crede că scutul antirachetă nu poate fi decât un complement al descurajării nucleare, care este de neînlocuit.

La Deauville, Franţa, unele discuţii au făcut referire şi la aşa-numitele "conflicte îngheţate", multe dintre acestea aflându-se în apropierea Rusiei, iar o astfel de problemă este chiar Transnistria, despre situaţia căreia Dmitri Medvedev a spus că ar putea fi obţinute rezultate bune dacă toate părţile implicate adoptă poziţii constructive.

"Acest lucru este însă treaba mediatorilor", a mai spus preşedintele Rusiei, care a menţionat pentru prima dată şi România în această chestiune.

Situaţia regiunii separatiste Transnistria va fi dezbătută la apropiata reuniune a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, care va avea loc la Astana, în Kazahstan.