SUA şi România, discuţii tehnice privind scutul antirachetă
O parte a sistemului ar urma să funcţioneze pe teritoriul României din 2015, iar Bucureştiul speră să convingă Alianţa Nord-Atlantică să folosească acest exemplu pentru un sistem NATO comun de apărare.
Articol de Carmen Gavrilă, 17 Septembrie 2010, 13:54
La Bucureşti continuă seria discuţiilor dintre SUA şi România pe tema sistemului american de apărare antirachetă.
O parte a sistemului ar urma să funcţioneze pe teritoriul României din 2015, iar Bucureştiul speră să convingă Alianţa Nord-Atlantică să folosească acest exemplu pentru un sistem NATO comun de apărare.
De vreme ce decizia politică a fost deja luată, acum rămân de stabilit detaliile tehnice, de la unde vor fi instalate elementele scutului, câţi interceptori vor exista şi dacă ei vor deveni operaţionali din 2015, câţi tehnicieni americani vor ajunge în România, când şi cum.
Pe lângă detaliile tehnice, în cadrul discuţiilor este negociat şi cadrul juridic pentru amplasarea interceptărilor şi activitatea viitoare pe teritoriul ţării noastre a elementelor scutului antirachetă, în condiţiile în care deja există un acord privind prezenţa forţelor americane pe teritoriul României.
În cazul elementului din scutul antirachetă, documentul semnat de autorităţi în 2005 are unele prevederi care pot fi aplicabile şi acum.
Echipele de negociere vor stabili care prevederi pot fi aplicate aşa cum sunt şi care trebuie modificate, în funcţie de noile activităţi ale americanilor pe teritoriul României.
Sistem comun de apărare NATO
Important este că în paralel cu aceste negocieri cu americanii, România face demersuri diplomatice pentru un sistem NATO comun de apărare.
La summit-ul NATO de la Lisabona din noiembrie urmează ca aliaţii să ia o decizie politică privind crearea unui sistem de apărare antirachetă al alianţei, pe baza celui american, propus în toamna anului trecut de administraţia Obama.
Ideea susţinută de România, de exemplu, este conectarea scutului american cu proiectul de scut NATO.
Potrivit experţilor NATO, astfel de variantă va presupune cheltuieli relativ mici pentru alianţă.
Diplomaţia română îşi argumentează poziţia pentru un scut NATO comun pe principiile de bază ale NATO, adică securitatea indivizibilă, solidaritatea aliaţilor şi apărarea asigurată pentru toţi aliaţii.
În ecuaţia negocierilor privind scutul NATO a apărut între timp şi Rusia. Există state membre NATO care susţin implicarea Rusiei în apărarea comună, idee pe care România nu a respins-o.
Cert este că pe această temă sunt în desfăşurare negocieri între ruşi şi americani, lucru confirmat de diplomaţii români în repetate rânduri.
