NATO negociază cu Rusia pentru sistemul antirachetă

"Negocierile cu Rusia asupra unei eventuale cooperări în materie de apărare antirachetă au început", a anunţat la Sofia secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, citat de AFP.

"Am avut un prim rând de discuţii în cadrul Consiliului NATO-Rusia de ieri (miercuri) şi am pregătit alte negocieri, până la reuniunea NATO de la Lisabona", a declarat secretarul general al NATO.

"Rămân, în mod evident, câteva probleme de discutat şi de clarificat rapid, înainte de începerea unei cooperări concrete, dar am declanşat deja acest proces", a continuat el.

Anders Fogh Rasmussen a subliniat că o asemenea cooperare ar arăta clar că sistemul de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei.

"Toate neînţelegerile cu Rusia în ceea ce priveşte viitorul sistem de apărare antirachetă vor fi înlăturate şi trebuie să devină clar pentru toată lumea că scutul antirachetă nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse", a declarat secretarul general al NATO.

În opinia sa, trebuie depuse eforturi ca Moscova să fie atrasă să participe la construirea acestui sistem de siguranţă colectivă.

"Din punct de vedere militar, acest lucru va face întreg sistemul mai eficient. Există, deci, numeroase motive pentru o cooperare cu Rusia în acest sens", a adăugat el.

Secretarul general al NATO a declarat, de asemenea, că acordul Iran-Turcia-Brazilia privind un aport de combustibil nuclear în Iran, care a fost semnat la Teheran, "nu va avea niciun efect asupra proiectelor de sistem antirachetă" ale Alianţei Nord-Atlantice.

"NATO, ca atare, nu este angajată în problema iraniană, în pofida faptului că (Alianţa Nord-Atlantică) urmăreşte evenimentele îndeaproape. Dacă Iranul se va dota până la urmă cu o capacitate nucleară, poate constitui o ameninţare reală la adresa aliaţilor NATO", a subliniat el.

Anders Fogh Rasmussen a subliniat, de asemenea, că apreciază "mult noua abordare americană privind apărarea antirachetă", care vizează, la iniţiativa preşedintelui american, Barack Obama, protejarea membrilor europeni ai alianţei, de atacurile unor rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune.

Această abordare este diferită de fostul proiect american de "scut", lansat de predecesorul său, George W. Bush, care avea ca obiectiv apărarea teritoriului american împotriva rachetelor cu rază lungă de acţiune ce survolau Europa, şi care era perceput de Moscova ca o ameninţare.

Strategia alianţei pentru sistemul antirachetă

Strategia Alianţei prevede ca cele 28 de state membre să investească 200 milioane de euro în sistemul antirachetă.

"Investiţiile vor fi făcute pe parcursul unei perioade de 10 ani şi vor garanta securitatea celor circa 900 milioane de locuitori ai Europei", a spus Anders Fogh Rassmusen la o conferinţă de presă comună cu premierul bulgar Boiko Borisov.

"Angajamentul concret al Bulgariei în sistemul de apărare antirachetă va deveni clar după summitul din Lisabona, programat pentru luna noiembrie", a declarat premierul bulgar.

După părerea sa, participarea Bulgariei la scutul antirachetă este în afara oricărei îndoieli.

În cadrul conferinţei de presă, secretarul general al NATO a mai spus că îşi doreşte ca toate ţările din Balcani să adere la Alianţă.

"NATO are deja planuri de acţiune în ceea ce priveşte Muntenegru şi Bosnia-Herţegovina, există un progres şi în cazul Serbiei", a declarat preşedintele Alianţei.

"Cât despre Macedonia, aceasta trebuie să-şi rezolve mai întâi problemele cu Grecia din cauza numelui", crede el.