Senatul Italiei aprobă reforma justiției propusă de Meloni

Senatul italian a votat cu 112 voturi pentru și 59 potrivă planurile controversate ale premierei Giorgia Meloni de a revizui sistemul judiciar.

Coaliția tripartită aflată din octombrie 2022 este majoritară în Cameră Superioară și legislativului de la Roma.

Reforma judiciară este o prioritate pentru guvernul Meloni, în condițiile în care partidele de dreapta acuză de mult timp reprezentanții sistemului judiciar italian de favorizarea stângii. Legea trecută de Senat va fi supusă acum unui referendum, după cum transmite de la Roma Elena Postelnicu.

Reporter: Legea poate fi pusă în aplicare efectiv, numai dacă peste 50% dintre alegători votează în favoarea sa în cadrul referendumului, care va fi organizat între mijlocul lunii aprilie și începutul lunii iunie 2026.

Ce prevede reforma justiției

Reforma prevede separarea carierei magistraților de instrucție, adică a procurorilor care conduc anchetele, de cea judecătorilor, adică a judecătorilor care pronunță sentințele.

În prezent, cei care doresc să devină magistrați susțin un singur concurs public, valabil pentru ambele funcții, iar după promovarea acestuia, deci dacă vor deveni procurori sau judecători.

Ei pot decide, de asemenea, să treacă de la funcție la alta, dar pot face acest lucru o singură dată și nu ai în primii nouă ani de carieră.

Circa 20 de magistrați din cei aproximativ 10.000 efectuează această schimbare în fiecare an. Cu toate acestea, există o suprapunere considerabilă între cele două medii, având în vedere că marea majoritate a judecătorilor și procurorilor, de exemplu, sunt membri ai Asociației Naționale a Magistraților.

Reforma ar afecta și Consiliul Superior al Magistraturii, organismul autonom al sistemului judiciar, care, printre altele, decide cu privire la transferuri, promovările și sancțiunile magistraților. În prezent există un singur Consiliu, dar odată separarea carierelor ar deveni două, unul pentru magistrații din parchet, și altul pentru magistrații din instanțe, ambele prezidate de președintele republici.

Va fi înființată apoi o curte disciplinară superioară, un organism care va emite hotărâri disciplinare și va stabili sancțiuni împotriva magistraților din ambele funcții care comit abateri disciplinare. Separarea carierei magistraților ar reprezenta o schimbare semnificativă în sistemul judiciar, care se află în discuție de zeci de ani.

Argumente pro și contra

Susținătorii spun că reforma este necesară pentru a reechilibra puterea între politică și sistemul judiciar, în timp ce oponenții, între care se numără asociații juridice importante și partide de opoziție, consideră că aceasta amenință independența sistemului judiciar.

Partidele de dreapta sunt în favoarea reformei justiției, deoarece, potrivit acestora, aceasta ar permite judecătorilor să aibă competențe specifice, fără a fi influențați de activitățile anterioare ca procurori. Reforma este apreciată în mod special de Forța Italia, deoarece îndeplinește o propunere veche a lui Silvio Berlusconi.

Pe de altă parte, opoziția de centru-stânga susține că reforma este o modalitate de a diviza și astfel de a slăbi sistemul judiciar.

Oficial, Partidul Democrat s-a declarat împotrivare reformei, dar în cadrul formațiunii există membrii care au propus în trecut separarea carierelor.

Mișcarea populistă Cinci Stele și Alianța Verde și de Stânga s-au opus. Într-o declarație, liderii celor două formațiuni au vorbit în special despre o întoarce autoritară.