Anunţul Franţei privind recunoaşterea statului Palestina - reacţii interne şi internaţionale

Anunţul Franţei privind intenţia recunoaşterii statului palestinian, chiar dacă invocată în mai multe rânduri în ultimele luni, a surprins mediul politic şi mediatic francez şi a provocat numerose reacţii internaţionale. Nu este clar de ce a ales preşedintele Emmanuel Macron acest moment pentru a face anunţul, în plină perioadă estivală, dar decizia pare să fie luată. Franţa declanşează demersurile pentru o recunoaştere deplină a statului Palestina în septembrie la Adunarea Generală ONU. Este vorba despre prima dintre membrii G7 care face acest gest, grupul celor mai dezvoltate ţări ale lumii, din care Franţa este membră.

Corespondenta RRA Daniela Coman transmite de la Paris mai multe detalii:

Fidelă angajamentului său istoric pentru o pace dreaptă şi durabilă în Orientul Mijlociu, Franţa va recunoaşte statul Palestina, a scris preşedintele Emmanuel Macron într-un mesaj pe reţeaua de socializare X, în care se angajează să-şi mobilizeze toţi partenerii internaţionali pentru această cauză.

Reacţii mai degrabă negative au venit din dreapta eşichierului politic francez. Dacă republicanii conservatori - membri ai coaliţiei de guvernare - au calificat decizia ca inutilă şi chiar contraproductivă, lidera extremei drepte, Marine le Pen, consideră că: "A recunoaşte astăzi un stat palestinian înseamnă a recunoaşte un stat Hamas şi, prin urmare, un stat terorist".

Partidele de stânga - susţinătoare ale cauzei palestiniene - au reacţionat pozitiv, însă fără prea mare entuziasm. Emmanuel Macron are dreptate să deschidă o cale diplomatică pentru pace, iar decizia este în conformitate cu dorinţa francezilor. Subiectul s-a instalat imediat pe prima pagina a ziarelor şi în platourile radiourilor şi televiziunilor franceze, mult mai puţin animate decât de obicei din cauza vacanţei. „De ce acum?„ este întrebarea care revine frecvent, apoi dacă gestul Franţei va fi urmat de alte ţări puternice şi dacă va avea el vreo greutate pentru îmbunătăţirea situaţiei în Orientul Mijlociu.

Preşedintele Emmanuel Macron şi-a exprimat în mod repetat îngrijorarea faţă de drama populaţiei din Fâşia Gaza, făcând apeluri repetate la adresa Israelului să permită accesul ajutoarelor umanitare, apeluri rămase în general fără răspuns.

Un alt motiv ar putea fi decizia recentă a parlamentului israelian privind intenţia de a anexa cu forţa Cisordania - un alt teritoriu locuit de palestinieni. Alţi analişti pun precipitarea preşedintelui de a face anunţul şi de a transmite pe plan intern că vocea Franţei contează la nivel internaţional.

La jumătatea lunii mai, Franţa, Marea Britanie şi Canada au semnat o declaraţie comună privind o posibilă recunoaştere a unui stat palestinian, însă de atunci Franţa este prima care îşi asumă un angajament ca susţinătoare a soluţiei două state - israelian şi palestinian - văzută drept singura cale către pace în regiune. 148 din cele 193 de ţări ale ONU recunosc statul Palestina, care are şi calitatea de membru observator al organizaţiei. Câteva puteri vest-europene şi Statele Unite nu au făcut-o încă, privilegiind relaţiile lor cu Israelul.

Anul trecut, Spania, Norvegia şi Irlanda au recunoscut şi ele oficial statul palestinian, stârnind nemulţumirea administraţiei americane, condusă la acea vreme de Joe Biden. Statele Unite susţin că ar trebui să se ajungă la soluţia cu două state doar prin negocieri între Israel şi palestinieni. Amintesc că România a recunoscut statul palestinian în anul 1988.

Reuters citează un anunţ făcut vineri de premierul britanic Keir Starmer, care a anunţat că guvernul britanic va recunoaşte un stat palestinian doar ca parte a unui acord de pace negociat. Anunţul îi dezamăgeşte pe mulţi dintre membrii partidului său laburist, care sperau că Marea Britanie va urma Franţa în a lua o decizie mai rapidă în acest sens.

Ministrul american de externe, Marco Rubio, a declarat la rândul său că Statele Unite resping cu fermitate proiectul preşedintelui Macron de recunoaşterea statului palestinan şi că această decizie pripită nu face decât să servească propagandei Hamasului şi să blocheze procesul de pace. Ea nu este altceva decât o palmă dată victimelor masacrului de la 7 octombrie 2023, a mai spus Marco Rubio.