Donald Trump susţine că Iranul a fost înfrânt din punct de vedere militar

Preşedintele american, Donald Trump, susţine că Iranul a fost înfrânt din punct de vedere militar, dar se arată nemulţumit că aliaţii Americii au respins sau rezistă la apelul său de asistenţă pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Reacţia lui intervine în timp ce conducătorii militari americani au anunţat că au nevoie de cel puţin două săptămâni pentru a împiedica Iranul să mai blocheze traseul maritim, prin care tranzitează o cincime din hidrocarburile comercializate în lume. Peste o mie de nave cargo, în special petroliere şi transportoare de gaze, sunt împiedicate să traverseze strâmtoarea de ameninţările Iranului că le va ataca sau le va mina.

Corespondenta RRA de la Washington, Doina Saiciuc, a realizat o sinteză pe această temă:

Preşedintele Trump şi-a exprimat frustrarea cu privire la faptul că Strâmtoarea Ormuz nu poate fi deschisă rapid fără a pune în pericol navele de război americane şi a cerut, în acelaşi timp, altor ţări să ajute cu forţe maritime de escortă navele cargo blocate acolo. Să sperăm că Marea Britanie, China, Franţa, Japonia şi Coreea de Sud, care sunt afectate de această constrângere artificială, vor trimite nave în arie pentru ca Strâmtoarea Ormuz să nu mai fie o ameninţare, a postat, sâmbătă, Donald Trump pe Truth Social, pentru ca aseară la bordul Air Force One, la întoarcerea de la reşedinţa sa din Florida la Casa Albă, să facă clar faptul că vrea ca ţările NATO să contribuie la o forţă internaţională în regiune.

Preşedintele SUA, Donald Trump: Avem rezultate militare foarte puternice. Vorbim cu alte ţări în legătură cu securizarea Strâmtorii Ormuz. Numai 1 sau 2% din petrolul nostru trece prin strâmtoare, în vreme ce 90% din petrolul Chinei trece pe acolo. În ce mă priveşte, cred că, în mod esenţial, noi am îmvins militar Iranul. Iranienii vor să negocieze, vor foarte mult să negocieze, dar nu cred că sunt gata să facă ce trebuie. Cred însă că o vor face. Vorbim cu celelalte ţări să lucreze cu noi pentru a ajuta la securizarea Strâmtorii Ormuz şi cred că primim un răspuns bun. Ca exemplu, vorbim cu ţările NATO. Suntem întotdeauna alături de NATO. Îi ajutăm în ce priveşte Ucraina. Va fi interesant să vedem care ţări nu ne vor ajuta cu acest foarte mic demers.

Ele vor fi ţinute minte, a ameninţat Donald Trump, avertizând că NATO va avea un viitor foarte prost dacă va răspunde negativ. Fostul şef al Comandamentului Central al Statelor Unite, generalul Frank McKenzie, a estimat într-un interviu pentru televiziunea CBS că va dura cel puţin două săptămâni, poate mai mult, pentru a elimina capacitatea Iranului de a ameninţa circulaţia maritimă în Golful Arab. Aliaţii Americii au răspuns însă până acum cu reticenţă sau au respins clar cererea preşedintelui Trump de a trimite nave de război pentru a escorta vasele comerciale înspre şi dinspre Golful Persic.

Cel mai abrupt refuz a venit astăzi de la ministrul german al apărării, Boris Pistorius, care a spus, cumva în oglindă cu abordarea preşedintelui Trump în ce priveşte războiul Rusiei împotriva Ucrainei: "Acesta nu este războiul nostru, nu l-am început noi". Înalţi oficiali din Japonia, Italia şi Australia au spus şi ei clar astăzi că ţările lor nu vor participa în eforturile de redeschidere a Strâmtorii. Alţi aliaţi, ca Franţa şi Coreea de Sud, nu s-au angajat să participe, iar prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a spus că ţara sa nu va fi târâtă într-un război mai amplu.

Între timp, în Statele Unite, preţul benzinei la pompă a crescut cu 80 de cenţi faţă de luna trecută, şi cu 48 de cenţi la galon faţă de săptămâna trecută. Într-un interviu pentru televiziunea NBC, secretarul energiei, Chris Wright, a arătat că americanii vor simţi timp de câteva săptămâni încă preţuri mari la benzină, dar că, într-un final, va fi înlăturat cel mai mare risc pentru resursele energetice globale.

Frederick Kempe, preşedintele Consiliului Atlantic, crede că este o cursă împotriva timpului: Administraţia simte că nu poate întrerupe această campanie militară. A o face ar însemna pierderea unui moment istoric în ce priveşte degradarea capacităţilor militare ale Iranului şi ar însemna încurajarea Iranului de a continua să fie un actor periculos în regiune. Cealaltă faţă a realităţii este preţul politic al petrolului în Statele Unite. De aceea, administraţia face tot ce este omeneşte posibil să trimită un mesaj pieţii că totul va fi bine. Fiecare zi în care strâmtoarea este închisă poate adăuga 3 până la 5 dolari la preţul barilului de petrol. Dacă această situaţie va continua timp de şase săptămâni, se va ajunge la 150 de dolari barilul, nu 80, cum vorbeşte lumea, iar dacă acest lucru se va întâmpla, experţii spun că aceasta va însemna că intrăm în teritoriul unei recesiuni globale.