Impactul noilor măsuri fiscale preconizate de executiv, „foarte redus în rândul IMM-urilor”

Cel de-al treilea pachet fiscal pe care guvernul intenționează să-l adopte în ședința de săptămâna viitoare, apoi să-l promoveze prin angajarea răspunderii în Parlament a fost discutat vineri la Palatul Victoria, cu partenerii sociali în cadrul Consiliului Național Tripartit.

Executivul a transmis ulterior că reprezentanții patronatelor au apreciat mesajul de stabilitate în economie pe care îl transmit cele două proiecte, reforma în administrație și pachetul de măsuri de stimulare economică, însă au arătat că sunt în continuare necesare demersuri pentru reducerea cheltuielilor de funcționare a statului, reducerea birocrației, susținerea proiectelor din energie și infrastructură digitală, dar și a IMM-urilor.

Reprezentantul patronatelor din întreprinderile mici și mijlocii a semnalat însă că impactul măsurilor, inclusiv în pachetul economic, este foarte redus în rândul micilor întreprinzători.

Florin Jianu, președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România: Noi am făcut un calcul și am văzut că pentru microîntreprinderi, respectiv pentru IMM-uri, dacă se ating 200-300 de IMM-uri din programele prezentate astăzi. Au fost câteva preluate și de la IMM România, însă ceea ce noi avem nevoie, mediul de afacere, avem nevoie de impact, așa cum a fost programul IMM Invest. Noi considerăm că sunt și alte tipuri de măsuri care nu au impact bugetar, pe care am fi vrut să le vedem cuprinse în acest pachet, măsuri privind simplificarea, debirocratizarea, nu costă nimic. Un ultim punct pe care l-aș menționa este concurența neloială din turism, din construcții, din service-urile auto, din foarte, foarte multe domenii de activitate în care statul nu intervine și nu-și face treaba.

Sindicatele au avut la rând lor propuneri pentru pachetul de redresare economică, între care corectarea schemelor de sprijin, despre care liderul BNS, Dumitru Costin, afirmă că nu s-au aplicat niciodată în mod corect.

Dumitru Costin: Am venit cu un pachet distinct de condiționalități, astfel încât să creștem eficiența schemelor de ajutor de stat, să stimulăm investiții, tehnologii noi, crearea de locuri de muncă de calitate bine plătite. Pe de altă parte, am considerat normal și firesc să adăugăm Băncii pentru Investiţii și Dezvoltare, și am propus acest lucru, un rol mult mai activ în crearea de fonduri de investiții și în vehicule investiționale. BID-ul trebuie să aibă această valență, să proiecteze, să scoată pe piață instrumente care să atragă bani privați din țară și din afară, care să ducă la finanțarea unor proiecte de investiții de anvergură în România.

În ceea ce privește reforma din administrație, rămân nemulțumirile sindicatelor legate de reducerile de personal, în contextul unui sistem subdimensionat, cu o medie de vârstă a angajaților ridicată.

Reprezentanții salariaților au solicitat un dialog real cu autoritățile privind aplicarea măsurilor preconizate și pentru introducerea altora, care să ducă la întinerirea și profesionalizarea corpului funcționarilor publici.