Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare: Vom avea creștere economică și va fi un an mai bun

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Oana Negrea și Cătălin Cîrnu

Planul de relansare economică pregătit de Guvern a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor și urmează să fie discutat vineri cu partenerii sociali în cadrul Consiliului Tripartit. Documentul propune măsuri de sprijin pentru microîntreprinderi, dar și noi formule de finanțare și instrumente pentru stimularea economiei.

Guvernul spune că obiectivul principal în acest an este schimbarea direcției, mai puțin accent pe consum și mai mult pe un program de investiții masive care să susțină dezvoltarea pe termen lung. Despre principalele coordonate ale acestui plan și, mai ales, despre ce înseamnă concret pentru mediul de afaceri discutăm la "Apel matinal" cu invitatul de astăzi, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare. Bună dimineața!

Bună dimineața și mulțumesc pentru invitație.

Noi vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră. Concret, ce înseamnă această reorientare a economiei de la consum - în paranteză, a și scăzut în ultima perioadă - spre investiții?

2025 a fost, după cum bine știți, un an de corecție. Am fost nevoiți să luăm foarte multe măsuri pentru a reduce deficitul, a salva fondurile europene și a prezerva calificativul de investiții sau ratingul României. 2026 trebuie să fie un an în care să susținem creșterea. Trebuie să fie un an al relansării și, bineînțeles, pentru asta trebuie să ajutăm business-ul să crească și să aducem noi bani în economie. Acestea sunt motivele pentru care am creat, împreună cu ceilalți parteneri din coaliție, un set de măsuri de relansare, pe care l-am prezentat public ieri și care este de astăzi disponibil pe site-ul Ministerului de Finanțe. Și de astăzi intrăm în consultări, practic, oficiale asupra textului final. Planul are două componente importante: o componentă fiscală și o componentă de scheme de sprijin pentru companii. Ambele componente sunt importante pentru că stimulează investițiile, îmbunătățesc lichiditățile companiilor, aduc simplificări fiscale de foarte mult timp cerute și, pe termen mediu și lung, reduc deficitul balanței comerciale. Practic, acest plan vine de la măsuri care să sprijine microantreprenori, microîntreprinderile, cu câteva măsuri de simplificare de foarte mult timp cerute, până la investițiile strategice care ne vor ajuta să ne poziționăm mai bine în regiune pentru atragerea investițiilor directe mari.

Domnule ministru, planul prevede un rol mai mare pentru Banca de Investiții și Dezvoltare, care va gestiona schemele de sprijin pentru companii. Vreau să vă întreb în ce sectoare va merge prioritar această susținere și ce efecte așteptați?

În primul și în primul rând vorbim de industrie, vorbim de industria prelucrătoare, unde schema noastră clasică de sprijin va furniza resurse pentru cinci subgrupe de produse, unde avem un deficit comercial pe balanța comercială foarte mare, pornind de la procesare alimentară, produse farmaceuțice și așa mai departe. Toate aceste produse sunt împărțite în funcție de cât de mare este deficitul pe balanța comercială și în funcție - bineînțeles, la trei luni după adoptarea legii, vom veni cu un HG în care vom da criteriile de selecție pentru proiectele respective. Pe lângă industrie, apar noi domenii noi, foarte importante și de viitor, din punctul nostru de vedere. În primul rând, vorbim de zona de resurse minerale, vorbim de zona de cercetare și de noi tehnologii și, bineînțeles, vorbim de o zonă foarte importantă, de industria de apărare românească, care va avea o schemă dedicată, care va fi finanțată prin fonduri europene, pentru a dezvolta zona de business de apărare românească. Nu vor fi singurele scheme, pentru că și Banca de Investiții și Dezvoltare va acorda credite subvenționate, garantate, pentru business-urile mici, pentru business-uri care sunt legate de IMM-uri, spre exemplu, unde proiectele vor fi de talie mică, iar acolo am prevăzut, de asemenea, sume care să sprijine inițiativele private de talie mică. În premieră, avem un plafon dedicat pentru românii din diaspora care vor să investească acasă, care vor avea o schemă dedicată pentru investiții acasă. Este primul produs de acest gen pe care Ministerul de Finanțe îl creează. Pe lângă schema de diasporă, vom sprijini și internaționalizarea business-ului românesc în regiune. Am pus un pic băncile de stat la treabă și pe lângă produsele pe care EximBank le oferea, avem câteva produse noi pe care le vor oferi prin acest plan, astfel încât companiile românești care vor să investească în regiune să aibă posibilitatea de a asigura mult mai bine decât înainte, de a-și asigura business-ul, de a avea garanții pentru credite de capital de lucru, garanții pentru credite pentru investiții în străinătate sau contra-garanții pentru scrisori de garanție bancară. Toate aceste lucruri sunt gândite tocmai pentru a ne putea crește competitivitatea și a ajuta business-ul românesc să poată să investească în regiune și pe termen mediu, bineînțeles, să se implice inclusiv în proiectul de reconstrucție a Ucrainei sau să investească în Moldova.

Da, e important să funcționeze mecanismele despre care vorbeați, dar ați amintit de mineralele critice, e o sintagmă venită de peste Atlantic, cel puțin. Ele sunt tot mai importante pentru economia europeană. România ce resurse are și mai ales ce pași am putea face pentru a le valorifica, să spunem, cât mai bine?

În primul rând, noi nu aveam niciun fel de instrument de finanțare pentru a transforma o resursă asupra căreia avem certitudine pentru a o introduce într-un lanț de aprovizionare și pentru a o procesa. Dacă vă dau un singur exemplu, o chestiune la care Ministerul Economiei lucrează de ceva vreme, este vorba de grafit, unde resursa este identificată, există o cerere foarte mare, iar acolo nu exista o resursă prin care compania respectivă să poată să proceseze acest grafit. Schema noastră nu se adresează neapărat acestei zone, dar pentru situațiile în care avem resurse există acum posibilitatea, da, proiecte care au o talie importantă, peste 15 milioane de euro, să poată să aplice și să aibă posibilitatea de a obține un credit fiscal cu garanție de stat atașată, pentru a valorifica resursa respectivă.

Vă ascultăm.

Vă rog, vă rog.

Dacă nu greșesc, resursele de grafit din România cred că sunt cele din Gorj, nu? De la Baia de Fier, care sunt chiar importante.

Da, da.

E important să ne mișcăm repede, repede, repede.

În zona noilor tehnologii?

Ca să ne mișcăm repede aveam nevoie și de instrumente. Creăm aceste instrumente ca să ne mișcăm mult mai repede.

Eram curioşi să aflăm în zona noilor tehnologii și a inovării ce facilități sau programe de finanțare sunt prevăzute?

Este vorba, pentru tehnologie, inovare, cercetare, schema se va numi /T-Hap/. E vorba de tehnologii avansate și va susține cercetarea și dezvoltarea. Aici vorbim de zona de inteligență artificială, de microelectronică, biotehnologii, robotică, unde avem un avantaj important, avem resursă umană bine pregătită, dar avem nevoie și de această resursă de finanțare care să transforme ideile dezvoltate în universități, în diverse zone, în acceleratoare, să le transforme în business efectiv. De aceea am gândit această schemă de susținere care se va întinde pe șapte ani și va avea un buget mediu de 150 de milioane de euro, la care am atașat niște super deduceri de 200% pentru cheltuielile cu active corporale și necorporale aferente acestor investiții. Practic, proiectele eligibile vor fi cuprinse între cinci și 50 de milioane de lei, pentru a ridica - și ținta este să ridicăm nivelul de maturitate tehnologică de la laborator până la soluții validate într-un mediu de business, într-un mediu operațional. Din nou, cred că era necesară o schemă de susținere pentru această zonă de tehnologie.

Sună foarte bine. Dar dincolo de...

Deci, toate aceste domenii nu fac decât să crească nivelul de competitivitate al economiei românești pe termen mediu.

Dincolo de sprijinul pentru firme, există însă și o componentă fiscală care ne vizează pe fiecare dintre noi. Ce schimbări mai pregătește guvernul, evident, dacă pregătește în acest sens?

Pe zona fiscală, ca și noutate și o chestiune care e, cred că foarte important în 2026, în primul rând, introducem amortizarea superaccelerată pentru echipamente. Amortizarea superaccelerată înseamnă o creștere a amortizării clasice de la 50% la 65% în 2026 pentru valoarea echipamentelor, deci pentru echipamente, pentru producție și este valabilă pentru absolut întreaga economie. Deci în 2026, echipamentele tehnologice și animalele și plantațiile /.../ de agricultură vor putea beneficia de această amortizare superaccelerată. De asemenea, vom crește atractivitatea facilității profitului reinvestit prin cumul cu amortizarea accelerată clasică. Amortizarea accelerată clasică de 50% nu putea fi folosită concomitent cu profitul reinvestit. Și prin acest cumul creștem atractivitatea pentru profitul reinvestit, pentru că ne dorim mai multe investiții în 2026, tot în echipamente și capacități de producție. Trebuie să repornim motoarele economiei - și aceste măsuri nu fac decât să stimuleze, în 2026, să creeze spațiu și oxigenul pentru antreprenori să investească. Le dăm un semnal că vrem să facă acest lucru și avem mare nevoie ca în 2026, creșterea economică să reflecte în aceste măsuri.

Cât de optimist sunteți că vor fi investiții, hai să spunem, masive, sau vor fi investiții în România din exterior?

Sunt optimist că economia României își va reveni în 2026 şi în 2027, în mod cert, acest lucru se va reflecta în creșterea economică; și în 2026. Pentru atragerea investițiilor străine directe, avem nevoie de instrumente. Prin acest pachet, consolidăm aceste instrumente. În primul rând, e prima oară când ne adresăm investițiilor de talie mare. România n-a avut până acum un instrument prin care să atragă investiții mai mari de 200 de milioane de euro dedicat. Am creat acest instrument, un instrument flexibil, care ne va permite, atunci când un investitor testează terenul în diverse țări din Europa - de obicei, noi suntem cumva în competiție cu Polonia sau Ungaria - și compară condițiile dintr-o țară sau alta, prin intermediul acestui instrument, să putem lua decizii mult mai repede și să punem la dispoziția investitorului lucrurile pe care acesta le cere în timp real, în timpul în care trebuie să ia o decizie. Și mă refer aici la diverse tipuri de facilități: de la credit fiscal, la granturi, posibilități, lucruri de care acesta are nevoie ca să vadă că are un avantaj mai mare în România decât în altă parte...

În celelalte țări. Da, și să vină la noi. Trebuie să ne mișcăm repede....

Și să vină la noi.

Exact, este esența acestei discuții. Cu mulțumiri și cu mult optimism, în perspectiva anului /2027/: dacă vom avea creștere economică, va fi bine, sperăm noi, pentru fiecare dintre noi.

Vom avea creștere economică, vom avea și va fi un an mai bun.

Așa să fie. Suntem în 6 februarie 2026. Ne vom reauzi cu ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, invitatul de astăzi al "Apelului Matinal". Ideea este clară: România încearcă să pună accent ceva mai mic pe consum și unul mult mai mare, mai pronunțat, pe un program de investiții masive care să susțină dezvoltarea pe termen lung./editor Florin Lepadatu/