România, “campioană” la expansiune urbană necontrolată

Subiectul locuirii a devenit foarte important pentru întreaga lume începând cu anii ‘60-‘70, în contextul urbanizării.

Zonele agricole care n-au mai fost productive, războaiele, dictaturile militare din America Centrală și de Sud, au făcut ca populații întregi să fugă din aceste zone rurale către marile orașe.

Industrializarea și creșterea calității vieții în centrele urbane au atras populații, iar fenomenul este unul mondial, a afirmat Bogdan Suditu, Conferențiar Universitar Doctor Facultatea de Geografie – Universitatea din București și preşedintele Comisiei Tehnice de Urbanism din Primăria Municipiului București.

La un moment dat, statele nu au reușit să facă față fluxurilor de migranți și evident, dintr-un vis de locuire de calitate, din dorința de a merge către orașe pentru o viață mai bună, s-au construit comunități întregi, favelas-uri de dimensiuni foarte mari, în care calitatea locuirii era mai proastă decât în zonele de origine a acestor migranți.

A fost momentul când Organizația Națiunilor Unite a inițiat o serie de măsuri și dezbateri, iar în 1976 a avut loc prima conferință internațională organizată de Națiunile Unite, pe componenta habitat, la Vancouver, în care s-au căutat soluții astfel încât problematica locuirii să fie corelată cu componenta de dezvoltare urbană și să nu fie tratată separat.

De atunci, fiecare stat a avut independența să ia măsurile cele mai potrivite, de la statele precum România, din blocul socialist, până la democrațiile occidentale care aveau, de asemenea, probleme legate de calitatea locuirii, periferii insalubre, locuințe foarte vechi.

Tema a luat amploare în 1985 din dorința de a atrage atenția guvernelor că problematica locuirii este una foarte importantă, pentru că ea are impact asupra comunităților și populațiilor generații întregi, dar marchează prin nonacțiune dezvoltarea urbană, calitatea vieții și, mai departe, tot ceea ce înseamnă societatea, a punctat Bogdan Suditu, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

România dă semne că problematica locuirii e importantă

În prezent, ceea ce lipsește orașelor din România pentru o dezvoltare sănătoasă este abordarea integrată.

“Ideea de abordare integrată a problemelor localității, lipsește cu desăvârșire. Nu vorbim doar de cărămizi izolate, cum ar fi traficul de exemplu. Vorbim despre probleme de mediu, de sănătate, de ocupare, toate acestea ar trebui să aibă o abordare integrată”, este de părere Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat a Asociațiilor de Proprietari.

România dă semne din ce în ce mai mult că problematica locuirii este importantă, pentru că, până de curând, nu aveam un cadru normativ pentru multe componente din domeniul locuirii.

În ultima perioadă, au apărut multe acte normative care, utilizate corect, ar putea să îmbunătățească foarte mult acest domeniu.

Un exemplu ar fi sistemele de încălzire centralizată, care ar trebui să se reorienteze către energiile din surse regenerabile.

“Vorbind despre termoficare și sisteme de încălzire din perspectiva dezvoltării urbane, sunt foarte multe proiecte urbane în întreaga lume ce vorbesc despre soluții de încălzire care, în foarte multe cazuri, sunt sisteme de termoficare ale orașului utilizând energii regenerabile. Am să dau câteva exemple din state europene care sunt la aceeași latitudine cu noi sau unele chiar mai spre nord. Sunt foarte multe state care mai au sisteme de termoficare centralizată, care au o legislație foarte serioasă în materie de branșare-debranșare, au strategii de creștere a numărului de utilizatori, pentru că, evident, cu cât sunt mai mulți utilizatori, cu atât sistemul e mai sustenabil. Sunt multe state foste comuniste, dar și din Europa Centrală, în care, dacă sistemul centralizat funcționează, toate noile dezvoltări imobiliare situate în vecinătatea conductelor sunt obligate să se branșeze la acest sistem”, a subliniat Bogdan Suditu.

O altă soluție ar fi folosirea apelor termale, o resursă care în acest moment nu este suficient de bine exploatată.

În România, un exemplu de buna practică este municipiul Oradea, unde autoritățile locale și-au propus să crească aportul apei geotermale în sistemul de termoficare de la 5% la aproximativ 14%, prin proiecte de investiţii.

România, “campioană” la expansiune urbană necontrolată

Marile orașe ale României se confruntă cu provocări legate de gestionarea traficului, asigurarea utilităților pentru confortul locuirii, conservarea patrimoniului cultural și protejarea mediului înconjurător.

Din păcate, expansiunea necontrolată și construcțiile haotice de la periferiile multor orașe din țară se răsfrâng asupra calității locuirii.

Avem cartiere rezidențiale fără drumuri de acces, școli, grădinițe, locuri de joacă sau transport în comun.

Și asta pentru că expansiunea urbană nu este dublată de o bugetare pe măsură.

“Evident ar trebui ca atunci când o autoritate publică inițiază realizarea unei documentații de tip plan urbanistic zonal de extindere a localității, câteodată în vecinătate, alteori împrăștiat, sunt niște costuri care nu sunt văzute de prima dată de către viitorul beneficiar. Locuitorul, proprietarul acelei parcele spune: ‘domnule, eu vreau să construiesc aici o casă sau un ansamblu fără suport’, fără să înțeleagă că, de fapt, prin autorizarea respectivă se întâmplă două lucruri: conform legislației în vigoare, autoritatea publică este obligată să-i aducă apă, canal, transport public, iluminat, asfalt până la poartă, până la limita proprietății. Iar dacă această împrăștiere de nevoi și de conducte nu e bugetată în așa fel încât pe resursa de apă, capacitatea tehnică să mențină aceeași presiune, cineva va avea de pierdut. România este nefericit campioană la expansiune urbană necontrolată a localităților“. Bogdan Suditu, preşedintele Comisiei Tehnice de Urbanism din Primăria Municipiului București.

Orașele României îmbătrânesc

Din păcate, atât în România, cât și la nivel mondial, asistăm la un fenomen îngrijorător: îmbătrânirea orașelor, în paralel cu scăderea demografică.

“Afirm asumat că orașele românești, în majoritate, îmbătrânesc și nu sunt adaptate nevoilor de mobilitate ale persoanelor vârstnice. E e o problematică ce e foarte serios abordată în întreaga lume, care înseamnă pregătirea condițiilor, de la ieșirea din apartament sau adaptarea apartamentului, până la forme de subvenții, în așa fel încât persoana vârstnică să rămână activă în propriul său apartament, lărgiri de uși, coborât de întrerupătoare. Sunt țări care asigură subvenții pentru asta, până la mobilitate și libertate pentru persoanele vârstnice, deseori cu probleme de mobilitate, în sensul în care orașul trebuie să fie adaptat. Și nu e vorba doar de o rampă corect făcută de la ieșirea din imobil, ci e vorba de trotuare, zone de trecere de pietoni, în așa fel încât, din aceste mici amenajări, persoana respectivă să se simtă confortabil și să se simtă parte din oraș, inclusiv posibilitatea de a apela la transportul în comun, care este o provocare acum și pentru o persoană tânără. Aceasta este o chestiune care ține de social, de comunitate, dar care trebuie să fie preluată și adaptată de către orașele noastre”, spune Bogdan Suditu.

Depopularea înseamnă și degradarea zonelor centrale, iar în privința Bucureștiului, fenomenul este evident.

“Orașele noastre expandează, cresc foarte mult către exterior în aparența calității locuirii și în dorința de a realiza o locuință individuală. Se construiește în afară, aparent este mai ieftin, dar este mai ieftin fără garanția că este și de calitate și nu-i vorba de locuință, ci de locuire, adică spațiul din jur, de la existența unui parc până la aceea a unei școli, a unei grădinițe, la o stradă asfaltată, o locuință conectată la apă, canalizare, iluminat public, acestea sunt câteva dintre problemele pe care studiile de fundamentare le arată”.

Răspunderea este undeva la mijloc, între dezvoltatori si autoritățile locale.

Planul Urbanistic General al Bucurestiului va fi actualizat

Autoritățile din București au anunțat recent că se fac studii de fundamentare necesare actualizării Planului Urbanistic General, împreună cu Consorţiul condus de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”.

Reprezentanții municipalității au primit cea mai mare parte a studiilor în luna august .

Pornind de la aceste studii, analize corecte, date şi discuţii cu factorii interesaţi se vor pune bazele unor reglementări care să răspundă nevoilor complexe ale Bucureştiului.

“Orașele noastre s-au schimbat, s-au transformat, foarte multe zone foste industriale au devenit zone de locuit. În egală măsură, trebuie să ne gândim că trebuie să păstrăm niște zone industriale, pentru că avem nevoie de industrii, chiar dacă nu mai sunt cele cu foc continuu”, a spus Bogdan Suditu.

El a adăugat că, în prezent, există multe documentații în zone nou dezvoltate sau zone foste industriale, cum ar fi zona Expoziției din nordul orașului, în care s-au propus străzi, fără a se preciza cine le face, dacă se expropriază, dacă se cedează, iar, în realitate, legal străzile acelea nu există.

“Din nefericire, situațiile acestea nu sunt una, sunt multe, sunt cu zecile și avem speranța că prin acest nou plan urbanistic general, toate aceste problematici acumulate să găsească o rezolvare”.

Lipsa de autoritate a administrațiilor locale rămâne în continuare un punct nevralgic si dureros.

În cazurile în care primarii știu să explice și să argumenteze anumite măsuri au un partener în comunitate, dar lipsa de autoritate, de curaj și de asumare a unor măsuri din partea autorităților au făcut ca unele orașe să piardă pariul cu dezvoltarea și cu calitatea locuirii.

“Calitatea scăzută, dacă o acceptăm noi, locuitori ai cartierului, ai apartamentului, ai orașului, o plătim într-o formă sau alta. Există o lege a mobilității care a fost promovată anul trecut și care vorbește despre faptul că nicio nouă dezvoltare rezidențială nu va fi aprobată dacă nu există o corelare, o legătură de transport public. Legislația se îmbunătățește, evident, dar mai avem nevoie de multe elemente tehnice”, a conchis Bogdan Suditu, Conferențiar Universitar Doctor Facultatea de Geografie – Universitatea din București și preşedintele Comisiei Tehnice de Urbanism din Primăria Municipiului București.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 2/3 octombrie 2023