Franţa: dezbaterile asupra bugetului de stat pe 2o25 durează de aproape două luni

În Franţa, dezbaterile asupra bugetului de stat pe anul viitor, care durează de aproape două luni, se dovedesc un exerciţiu complicat, date fiind diferenţele ideologice dintre grupurile parlamentare şi ipostaza delicată a guvernului minoritar de a-şi atrage aliaţi.

Corespondenta RRA, Daniela Coman, a transmis de la Paris, o sinteză pe acest subiect:

Premierul Sébastien Lecornu, anterior peste trei ani ministru al forţelor armate, consideră că întârzierea sau, şi mai rău, eşecul adoptării la termen a bugetului de stat pe anul viitor va avea consecinţe serioase atât pentru armată, cât şi pentru industria de armament. El i-a informat pe parlamentarii din comisiile de apărare că guvernul şi-a propus să creeze cel mai larg consens posibil privind cheltuielile militare, deoarece, în principiu, toate grupurile politice sunt de acord că Franţa trebuie să-şi consolideze suveranitatea, autonomia şi independenţa în materie de apărare. Fără un acord privind bugetul de stat pe 2026 în asamblul său, forţele armate nu vor putea beneficia de creşterea finanţării prevăzute în legea programării militare până în 2030, mai ales că pentru anul viitor este planificată o creştere semnificativă de 6,7 miliarde de euro a cheltuielilor pentru apărare, urmată de aproximativ 36 de miliarde suplimentar între 2026 şi 2030.

Sébastien Lecornu: Acestea sunt sume cheie anul viitor pentru militarii noştri, pentru întreţinerea echipamentelor, pentru un anumit număr de comenzi în sectoare esenţiale unde avem probleme critice, iar situaţia se va prelungi în timp, pentru că bugetul va continua să crească până în 2030. Această întâlnire ne-a permis să marcăm punctele unde avem întârzieri sau slăbiciuni. Deja, cu mulţi ani în urmă noi am decis să nu depindem de nimeni pentru sistemele noastre de armament convenţional sau pentru descurajarea nucleară. Nu vrem să depindem nici de China, nici de Rusia, nici chiar de Statele Unite sau de vreo ţară europeană, pentru că, de fapt, în spatele acestor chestiuni bugetare se află soarta industriei noastre, o miză de comandă publică şi de competenţă.

Şeful guvernului a făcut apel ca fiecare să-şi asume responsabilitatea şi i-a avertizat pe parlamentari să nu amestece apărarea şi suveranitatea ţării cu alte teme în care ei au interese ideologice sau electorale. Armata ar fi prima victimă a divergenţelor bugetare, de aceea găsirea modalităţilor de ajungere la un compromis în chestiunile militare este esenţială, a declarat Sébastien Lecornu. Hotărât să depăşească blocajul din parlament, premierul francez a decis să apeleze la un articol din constituţie, care îi permite să intervină cu un discurs dedicat apărării naţionale, urmat de o dezbatere în Adunarea Naţională. Această acţiune nu va avea nicio valoare legislativă concretă, dar premierul doreşte să provoace o discuţie deschisă, în care să se vadă poziţia fiecărui partid şi poate chiar să ceară un vot din partea Camerei. În cazul în care parlamentul tot nu va reuşi să adopte bugetul pe 2026 până la sfârşitul anului, ministrul forţelor armate, Catherine Vautrin, are misiunea să elaboreze un plan de rezervă.