Alina Bârgăoanu: Factorul comun care predispune la dezinformare este neîncrederea în autoritatea statului

Într-o lume în care adevărul și ficțiunea se intersectează tot mai des, iar inteligența artificială produce povești care par uneori mai convingătoare decât realitatea, navigarea spațiului informațional devine un sport de anduranță.

Dezinformarea, propaganda, campaniile ostile de influență, atacurile cibernetice și războiul algoritmic sunt amplificate de instrumente extrem de avansate care folosesc inteligența artificială.

Astfel, războiul informational este dus la următorul nivel prin instrumentele inteligenței arficiale, care permit generarea de conținut cu o viteză mult mai mare decât până acum și cu o capacitate de adaptare la audiențele locale.

Însă, o strategie inovatoare care capătă tot mai mult teren este manipularea modelelor lingvistice mari, termen cunoscut ca "Large Language Models Grooming".

Vorbim despre inundarea spațiului online cu idei înșelătoare, neadevăruri, păreri inflamate, aruncate în mediul virtual pentru a infiltra modelele lingvistice mari.

“Ideea este de a polua modelele lingvistice mari, astfel încât când întrebăm ChatGBT-ul care sunt cauzele pentru care Ucraina a fost invadată de către Federația Rusă, chatbot-ul să dea un anumit răspuns, care să țină cont de aceste narative care au fost injectate. Aceasta este o modalitate mult mai complexă, mai interesantă și mai rafinată a războiului informațional. Pentru că ChatGBT-ul dă o impresie de autenticitate, de conversație care curge. Când dădeam o căutare pe Google, era posibil să fi dat peste link-uri care să reproducă retorica oficială de la Kremlin, dar puteam să facem o alegere, adică să consultăm și un al treilea link. Acum, răspunsul pe care îl oferă ChatGBT curge și posibilitatea ta de a verifica este mult mai redusă. Ca să nu mai spunem că, așa cum știm, conversația cu ChatGBT este și foarte seducătoare, adică nu prea îți vine să-l întrerupi”, a explicat Alina Bârgăoanu, decana Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, membră a Consiliului Consultativ al Observatorului European pentru mass media digitală și expert în combaterea dezinformării.

Cum acționează buna guvernare în combaterea dezinformării

In era tehnologiilor digitale, terenul fertil pentru dezinformare este reprezentat de neîncredere, suspiciune, lipsă de speranță, sentimentul nedreptății și senzația că ești umilit sau lăsat în urmă.

De aceea, buna guvernare, dar și o comunicare eficientă, sunt "arme" de combatere a dezinformării.

“Modalitatea de bază de combatere a dezinformării este, după părerea mea, buna guvernare, rezultatele bune ale guvernării, care să fie împărtășite într-o modalitate etică la nivelul întregii societăți, pentru a atenua aceste sentimente, că ești lăsat în urmă, că cineva te păcălește, că, de fapt, succesul altuia este din cauză că s-a descurcat. Există si un rețetar deja, măsuri legislative, alfabetizare digitală, reziliență organizațională, colaborarea cu platformele, un sistem mass-media robust. Acestea sunt toate din domeniul comunicării, dar până la urmă, combaterea dezinformării nu se poate face decât cu competență și cu claritate în guvernare. Fără aceste lucruri, noi putem să facem și legislație, putem să facem și media literacy, dar nu vom ajunge la o societate rezilientă în ansamblu”, susține Alina Bârgăoanu.

Nostalgia după comunism, un protest la adresa haosului perceput în prezent

Într-o cercetare pe tema nostalgiei pe care o documentează pe social media, Alina Bârgăoanu observă că perioada de aur care se constituie într-un tip de reper este perioada comunistă.

De altfel, un studiu INSCOP dat publicității anul acesta, arată că românii, sunt nostalgici după perioada comunistă.

66% dintre cei chestionați îl reevaluează pe Nicolae Ceaușescu, despre care spun că a fost un lider bun.

Aceste date arată o prăpastie imensă între realitate și percepția populației României cu privire la regimul comunist, creionând astfel tabloul unei societăţi aproape complet fragilizată în faţa războiului informaţional.

Alina Bârgăoanu explică faptul că opiniile oamenilor reprezintă mai degrabă o manifestare a protestului față de haosul perceput al prezentului.

“Nu cred că este neapărat o rescriere a trecutului, cât mai degrabă o modalitate de a exprima nemulțumirea în legătură cu prezentul. Adică , într-un mecanism imperfect, oamenii vor să spună: «este prea multă mâncare procesată, sau sunt prea puțini producători locali care sunt în supermarket» și, în felul acesta, ei exprimă nemulțumirea în legătură cu prezentul refugiindu-se într-o imagine idealizată a trecutului. Deci, cred că această nostalgie după comunism, în primul rând, este un protest la adresa haosului, al dezordinii percepute din prezent.”

Legătura dintre tema nostalgiei și campaniile de influență cu scopuri geopolitice

Nostalgia după perioada comunistă este o temă care în urmă cu 5 – 10 ani nu exista, iar acum devine foarte prezentă în mediul on-line la nivel ambiental, adică este vizibilă peste tot, dar dacă vrei să o scoți la suprafață nu o mai găsești.

“Noi am făcut o cercetare pe o rețea de 72 de site-uri de tip clickbait și 72 de pagini de Facebook. Paginile de Facebook sunt construite exact pe această idee de nostalgie, bunici, parfumul vieții de la țară, ce frumos era când mergeam cu sania, ce buni eram atunci, ce bine era când era uniformă, mileul din casă.”

Faptul că aceste pagini de Facebook conțin reclame plătite, arată că este vorba despre campanii de influență cu scopuri politice și geopolitice și de o încercare de instrumentalizare a acestei teme a nostalgiei.

“Este o temă care reprezintă un protest la adresa prezentului, nemulțumire care este instrumentalizată, adică nu vine de nicăieri ci a venit intens pe social media. Apoi, este o nostalgie care are tonuri politice, mai precis geopolitice, subliniind ce bine era când nu eram noi într-o democrație și ce bine era când eram în altă sferă de influență. Aceste campanii sunt seducătoare, ne vin pe telefon, pe laptop, după care ne mai aducem aminte că eram și tineri și fac apel la emoție și la acest mecanism de cunoaștere care este imperfect, respectiv felul în care se formează amintirile”, a explicat Alina Bârgăoanu.

Ea consideră că cei care se ocupă de combaterea dezinformării în România ar trebui să se uite cu mai mare atenție la astfel de sondaje și campanii, care arată că societatea românească are un grad ridicat de vulnerabilitate la dezinformare, la acțiuni de influență și la propaganda.

Factorul comun care predispune la dezinformare este neîncrederea în autoritatea statului, de aceea este necesară restabilierea încrederii oamenilor în autorități, “iar încrederea vine din bună guvernare, din crearea sentimentului de apartenență, de dreptate socială, a sentimentului că prosperitatea este generată în mod corect și apoi este împărtășită pe bază de merit, adică rezolvarea pe fond a acestei susceptibilități la dezinformare, la informații înșelătoare, vine din bună guvernare”, punctează Alina Bârgăoanu.

Toate acestea, pe fondul unor acțiuni de alfabetizare digitală la nivelul întregii societăți, de dezvoltare a gândirii critice și de întărire a rolului mass-media publice, a radioului și televiziunii naționale, ca mijloace de informare credibile și obiective.

Radioul, cel mai de încredere mijloc de informare în Europa

Cel mai recent studiu realizat de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU), arartă că Radioul a rămas, în 2024, cel mai de încredere mijloc de informare în Europa.

În România, radiourile și televiziunile - ca mjloace de informare - se bucură de încrederea a 59% dintre cetățeni.

La polul opus, rețelele de socializare sunt considerate cele mai puțin credibile surse de informare, atât în țara noastră, cât și în peste trei sferturi dintre statele europene.

Raportul arată că, la nivel continental, media tradiționale - radio, televiziune și presă scrisă - continuă să fie mult mai bine cotate decât site-urile și platformele de socializare, cu un ecart mediu de 21 de puncte procentuale între cele două categorii.