România, între depopulare și scăderea natalității. Cum îi aducem acasă pe românii din diaspora

Migrația nu e doar o realitate statistică, ci o poveste colectivă.

Aproape 5,7 milioane de români trăiesc astăzi în afara țării, potrivit World Migration Report 2024 al ONU, iar diaspora reprezintă aproape un sfert din populația României.

Un fenomen cu două fețe

Privită din perspectivă istorică, migrația este un fenomen cu două tăișuri: pe de o parte, este un factor de dezvoltare care a modelat întreaga omenire, iar pe de altă parte, migrația forțată rămâne în istorie ca un fenomen sumbru, care ascunde mișcări de populații din cauza crizelor sau dezastrelor naturale.

România a cunoscut trei perioade de deplasare în masă a populației, care au lăsat urme adânci: migrația politică, în perioada anilor 1970 – 1980, apoi primul val de migrație economică din anii 1990, și al treilea val masiv, începând cu anii 2000, când libertatea de mișcare în Uniunea Europene a permis cetățenilor comunitari să circule liber între statele membre, pentru a locui, studia sau lucra.

Este momentul când au început să se formeze comunitățile numeroase de români din Spania și Italia.

"Deschiderea frontierelor europene a însemnat un aflux masiv de români care au ales să trăiască în Europa, și e oarecum firesc, la începutul anilor '90, discrepanța între nivelul economic al României și al țărilor de destinație era foarte mare. Poate astăzi începem ușor, ușor să ne apropiem de anumite state europene. Dar se vede că la începutul anilor '90, toată lumea a avut acest vis al libertății, al prosperității, care nu cred că este corect să-l punem exclusiv în seama statului român, pentru că trebuie să ținem cont că statul român era într-o perioadă de tranziție, adică trecea de la comunism la capitalism, de la un sistem la altul", a explicat Cristian David, fondator și președinte al Institutului de Politici pentru Migrație, invitat la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

România, între depopulare și scăderea natalității

Dincolo de motivația fiecărui român care alege să plece în străinătate, de considerentele economice sau de latura emoțională care însoțește o astfel de decizie, îngrijorător este faptul că România se confruntă cu un fenomen de scădere a natalității.

"În timp ce la noi natalitatea scade, în comunitățile de români din afara granițelor, rata natalității este mult mai mare decât cea internă, lucru care ne dă chiar un motiv de îngrijorare. România, pe lângă că se depopulează prin această plecare masivă, nu are nici resursa internă de a se regenera pentru că natalitatea este scăzută. Țări precum Italia se bucură de un aport de populație, nu doar a celor care au ales să plece din România, dar și a celor născuți acolo. Este vorba despre o tânără generație care se va educa, va trăi în Italia și care este foarte probabil să aleagă să rămână acolo”, spune Cristian David.

De aceea, Institutului de Politici pentru Migrație își propune să abordeze fenomenul migrației din perspectivă științifică, bazată pe date de cercetare și mai puțin pe elemente de natură emoțională, pentru a identifica soluții ce pot fi integrate în politici publice pentru a contracara aceste fenomene.

Montaj audio/video Luciana Gingărașu

"Exodului creierelor" sau "brain drain", un fenomen regional

Emigrarea masivă a unor grupuri de intelectuali sau de persoane bine pregătite, cunoscută ca "brain drain" a afectat România în multe domenii precum medicina, ingineria sau sectorul IT.

Potrivit unor studii internaționale, România se află pe primele locuri într-un top al țărilor care au exportat gratis specialiști cu înaltă pregătire, formați în țară.

Totuși, privint în ansamblu, fenomenul este unul regional și, potrivit lui Cristian David, este un fenonem greu de combătut.

"Avem un studiu comparativ, suntem mai multe institute din toate statele din regiune. Fenomenul de 'brain drain' există și nu doar în România, ci este un factor regional. Lăsând la o parte aspectul național, 'brain drain' este reflectarea decalajului economic între state, mai ales, acum, în zona de cercetare, dezvoltare, inovare. Revoluția tehnologică a dat multe spații de manifestare celor care au studii superioare pe zona de IT, pe zona de tehnologii înalte. Se vede clar că statele puternice care au investit foarte mult în cercetare, dezvoltare, inovare, atrag ca un magnet. Dar nu atrag numai românii, Silicon Valley atrage oameni din toată lumea, fie că sunt chinezi, indieni, sau români. Se duc vârfurile și ele se vor duce și în continuare, din păcate."

Pentru a diminua fenomenul, România are nevoie de investiții în zona de cercetare, de capacitatea de a pune în valoare potențialul creativ, dublată de o bună salarizare și de investiții în noile tehnologii.

"Actuala competiție în tehnologie cu celelalte state ne va lăsa mult în urmă dacă nu ne trezim rapid. Decizia strategică este de a investi în zona asta pentru a-ți asigura existența în noua eră a tehnologiei. Și evident, odată ce faci acest lucru, te vei îndrepta cu prioritate către capitalul uman, către ingineri, către toate specializările care sunt pregătite în România la un nivel academic, științific, bun. Această nevoie nu vizează doar latura profesională, vizează nevoia esențială, strategică a României pentru propria dezvoltare."

Cum aducem înapoi românii din diaspora

Țara noastră are nevoie de programe viabile și politici publice prin care să faciliteze reîntoarcerea în țară a românilor din diaspora.

Revenirea lor în România este o decizie personală, însă depinde foarte mult și de alți factori esențiali, cum ar fi piața muncii, sănătate, justiție, educație, infrastructură.

Institutul pentru Migratie propune trei direcții de acțiune: un program de antreprenoriat pentru românii din diaspora care să își poată deschide o afacere în România, o altă direcție se referă la reîntoarcerea și integrarea românilor în mediul rural prin măsuri susținute de autoritățile locale și, nu în ultimul rând, stoparea plecării tinerilor din România.

Toate acestea, dublate de acordarea de stimulente pentru integrare și reducerea birocrației.

"Am vrea să creăm o categorie de antreprenori din diaspora care să se întoarcă în România, să valorifice experiența acumulată și să o împărtășească. Suntem într-un proiect alături de niște parteneri foarte dedicați, Platforma ROUNIT, care ajută românii să se întoarcă acasă. Statul român trebuie să ofere un sprijin prin asigurarea unui acces facil la finanțare pentru deschiderea unor mici întreprinderi, mici companii, în același timp cu reducerea birocrației. Eu cred că cei care s-au realizat în Italia și au învățat foarte multe lucruri pot să devină antreprenori de succes în România. Ei nu trebuie să se întoarcă în România ca să fie angajați, ci angajatori, astfel încât să ofere celorlalți posibilitatea de a învăța din experiența lor", explică Cristian David.

Iar Institutul pentru Migrație, pe care l-a fondat, va suține și un program de reîntoarcere acasă în mediul rural, considerând că autoritățile locale pot veni cu propuneri care sa-i aducă pe români înapoi.

În primăvara anului viitor, institutul pregătește o reuniune cu autoritățile locale pe această temă.

"Este nevoie de un impuls și de o voință națională. La nivel local, oferirea de terenuri pentru construirea de locuințe și sprijinul pentru integrare sunt măsuri care pot fi implementate în comunitățile mici, de către autoritățile locale. România are un potențial formidabil în mediul rural, care, oricum, suferă de o depopulare masivă. De aceea, în primăvară vom organiza o reuniune la care vom invita toate primăriile, pentru a analiza cât mai serios aceste stimulente locale menite să readucă oamenii acasă. Satul românesc are personalitate, are istorie și are nevoie de viață."

Iar în ceea ce privește stoparea migrației tinerelor talente, România trebuie să își folosească toate resursele pentru a-i menține pe tineri în țară, pentru că ei sunt vectorii schimbării.