Prof.dr. Cătălina Poiană: Bolile autoimune se pot diagnostica mai ușor datorită progresului medicinei

Sistemul endocrin este unul din sistemele majore de reglare și de comunicare intercelulară din organism.

Alături de sistemul nervos și de cel imunitar, prin care ne apărăm de agresiuni externe, sistemul endocrin participă la funcțiile vitale ale organismului, respectiv creștere și dezvoltare, reproducere și păstrarea echilibrului intern al organismului.

Sistemul endocrin produce hormoni, care au rolul de a regla multe dintre procesele organismului, precum respirația, echilibrul fluidelor și controlul greutății.

Hormonii sunt sintetizați la nivelul unor structuri foarte bine organizate care sunt glandele endocrine.

Există mai multe simptome care pot indica prezența unor disfuncții endocrine.

“Spre exemplu, atunci când încep să apară niște modificări. Pentru că la fel de bine trebuie să ne investigăm și când tiroida funcționează prea puțin și când funcționează prea mult. Și aș putea spune că hipotiroidismul este chiar mai frecvent decât hipertiroidismul. Și în general, bolile endocrine sunt mai frecvente la femei decât la bărbați și bolile tiroidiene în mod special. Dacă, spre exemplu, simptomele sunt de genul: pulsul este mai scăzut, suntem mai obosiți, suntem mai lenți, avem o rezistență mai scăzută la frig, avem o tendință la constipație, avem pielea mai uscată, palmele pot să fie de colorație galbena-portocalie, pielea mai uscată, mai infiltrată, dacă apar toate aceste lucruri, ne gândim că avem un deficit de hormoni tiroidieni și atunci trebuie să mergem la medicul specialist endocrinolog și să căutăm acest lucru. Dacă suntem la polul diametral opus, mai agitați, mai cu fugă de idei, mai cu senzația că nu mai putem face față provocărilor obișnuite ale vieții, inima bate mai repede, scădem în greutate deși mâncăm la fel de mult ca și înainte și tranzitul intestinal este mai accelerat, dacă avem insomnii, dacă plângem cu ușurință, dacă apar toate aceste lucruri sau dacă transpirăm mai mult, dacă nu tolerăm deloc căldura, toate acestea sunt semne că tiroida noastră funcționează prea mult și trebuie să verificăm funcția tiroidei. Dacă iarăși vedem, privindu-ne în oglindă, că a apărut un relief exact deasupra furculiței sternale, deci la baza gâtului, atunci iarăși trebuie să verificăm”, a spus prof.dr. Cătălina Poiană, medic primar endocrinologie, președinta Colegiului Medicilor București, în emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Bolile endocrine dezvoltă multe tumori și cu cât înaintăm în vârstă, cu atât riscul de a face aceste tumori este mai mare.

Din fericire, bolile autoimune se pot diagnostica acum mai usor, pentru că în endocrinologie lucrurile au evoluat foarte mult.

Tehnici de genul imunohistochimiei și genetica ajută la înțelegerea cauzele bolilor.

Este una din specialitățile în care progresul a fost vizibil, spune medicul Cătălina Poiană.

“Bolile enodrine se pot asocia prin mecanismul prin care se produc. Dacă este o cauză autoimună, se pot asocia între ele bolile endocrine autoimune, în așa-numitele sindroame poliglandulare autoimune și probabil că ne auziți foarte des vorbind despre tiroidita cronică autoimună, care este o boală frecventă și pe care acum, din fericire, o putem diagnostica pentru că avem la dispoziție kituri de dozare a anticorpilor. Ele se pot asocia și prin alte mecanisme sau mai bine zis, când au la bază alte mecanisme, mecanismul proliferării tumorale. Și sunt așa-numitele sindroame de neoplazie endocrină multiplă, în care în fiecare tip din acesta de sindrom există deja mecanismul genetic elucidat și se știe ce anume genă este modificată, care este tipul de mutație care s-a produs și în ce fel s-a produs boala și existența acestor posibilități de diagnostic ne-a făcut să înțelegem mult mai bine bolile și să le tratăm mult mai bine. La ora actuală, în endocrinologie există tehnici importante de dozare a hormonilor”.

Meonpauza și riscurile asupra sănătății

Pentru femei, apare o perioadă dificilă în jurul vârstei de 50 de ani, odată cu instalarea menopauzei.

Menopauza este o experiență personală, însoțită de efecte neplăcute si persistente.

Acesta este momentul în care orice femeie trebuie să-și facă o evaluare clară, atât din punct de vedere ginecologic, cât și senologic, la nivelul sânilor, pentru a preîntâmpina eventuale probleme de sănătate.

“Este ca o investiție pe termen lung pentru următorii ani, pentru că dacă ne gândim că speranța de viața a femeii a crescut undeva la 75 de ani și dacă facem o simplă socoteală că menopauza se instalează în jurul vârstei de 50 de ani, înseamnă că femeile ajung să petreacă mai mult de o treime din viața lor în această perioadă de timp. Și atunci este mai mult decât justificat interesul pentru această perioadă, având în vedere că pe termen lung poate să apară osteoporoza de postmenopauză, poate să apară un risc mai mare de boală cardiovasculară. De asemenea, pot să apară niște modificări de compoziție corporală, nu neapărat obezitate, ci mai degrabă o acumulare de țesut adipos la nivel visceral, la nivel abdominal, care se asociază întotdeauna cu un risc de boală cardiovasculară. Poate să apară în timp și declinul funcției cognitive. Deci sunt foarte multe, ca să nu mai vorbim de sindromul așa numit genito-urinar de menopauză, cu atrofie vaginală și cu multe disfuncționalități”, a punctat prof.dr. Cătălina Poiană, medic primar endocrinologie.

Pastila de iod

Accidentul nuclear de la Cernobîl din aprilie 1986 este evenimentul care aduce cele mai multe informații despre expunerea la radiații a unui număr mare de oameni pe o suprafață geografică extinsă.

Ghidurile internaționale pentru administrarea iodurii de potasiu în caz de accident nuclear sunt formulate pe baza acestor date.

Ele arată că riscul de cancer tiroidian este invers corelat cu vârsta și că la copiii mici acesta poate să apară și la doze mici de radiații.

În urmă cu mai bine de un an, în România, Ministerul Sănătății a început o campanie de distribuire gratuită de pastile de iod.

“În momentul în care asemenea tablete se distribuie, pacienții sunt și informați cum trebuie să le păstreze și bineînțeles, să nu fie la îndemâna copiilor. Dar poate cea mai recomandată indicație este aceea de a nu lua această tabletă decât dacă este absolută nevoie. O dată se pune problema că ea trebuie luată foarte repede, imediat după ce există anunțul și doar când autoritățile anunță că există un risc, sau mai bine zis când norul radioactiv a ajuns în zona noastră. Această tabletă de iod trebuie luată pentru că în acest fel tiroida se satură de iod, primește o cantitate și atunci ea este blocată și nu mai poate să ia iodul radioactiv”, a precizat medicul Cătălina Poiană.

Dacă în mod accidental cineva ia această tabletă, este bine să își consulte medicul de familie sau specialistul endocrinolog.

Cancerul tiroidian poate fi tratat

Cancerul tiroidian este cea mai frecventa formă de boală malignă a glandelor endocrine.

Ca urmare a noilor tehnologii, a investigațiilor medicale, cancerul poate fi, astăzi, identificat precoce.

O veste bună este că procentul de cancere rele ale tiroidei este relativ mic.

Este adevărat că incidența cancerului tiroidian a crescut, dar nu prin acele forme grave, ci prin formele de cancer tiroidian diferențiat, care se pot diagnostica ușor și se pot trata prin intervenție chirurgicală și ulterior prin tratament.

Așadar, cancerul tiroidian se poate vindeca, cu condiția ca pacientul să fie diagnosticat din timp și tratat corespunzător.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 12/13 februarie 2024