Ordinul de protecție și brățara electronică pot salva viețile femeilor supuse violenței domestice

De la începutul anului, 42 de femei au fost ucise de partenerii lor, ceea ce face ca fenomenul violenței domestice să fie unul îngrijorător.

Peste 48% dintre femeile din România au declarat că au suferit din cauza violenței partenerului lor intim, cu mult peste media europeană de doar 31,8%.

Cifrele devin și mai îngrijorătoare atunci când ne uităm în mediul rural unde peste 50% dintre femei au fost agresate de partener.

Astfel, România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol al violenței domestice.

Dependența economică față de partener, povară grea pentru victime

Cele mai frecvente cauze pentru care o femeie suportă agresiunile verbale și fizice ani de-a rândul sunt dependența economică față de partener, lipsa respectului și a empatiei din partea acestuia, presiunea la care sunt supuse de către societate, teama de a fi judecate dar și pasivitatea celor din jur.

Din păcate, trăim într-o societate pasivă la violență.

“Presiunea socială este foarte, foarte mare atunci când vedem o victimă. Facem în așa fel încât să o facem să-i fie rușine că a trecut prin traumă. De multe ori, rușinea o simte victima și nu o simte agresorul în societatea noastră. Apoi, mai avem dependența economică, o dependență care face ca zeci de mii de femei din România și nu doar din România, să nu simtă că au o alternativă reală de a găsi o altă locuință, de a-și începe o nouă viață alături de alt partener, de a pleca pur și simplu cu copiii de lângă agresor, pentru că are o perspectivă reală să-și înceapă o nouă viață. O altă cauză socială, culturală, este și faptul că în mod constant găsim justificări unui agresor care vine și spune: ‘Am bătut-o pentru că am avut nervi atunci, pentru că am avut o zi proastă, pentru că m-a enervat șeful la serviciu, m-am dus și am dat niște pumni, am lăsat-o lată, avea ochii tumefiați, dar am avut eu scuze pentru că nervii mei erau întinși la maxim’. Problemele acestea se suprapun și peste o societate care, de multe ori, este pasivă la violență”, a spus deputata PNL, Alina Gorghiu, președinta Comisiei parlamentare speciale „România fără violență domestică”, prezentă la emisiunea "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină.

Viața femeilor depinde de ele, în principiu femeile sunt cele care se pot proteja

Femicidul este vârful unui munte care înseamnă o serie plină de abuzuri.

“A fost în prima zi o agresiune verbală, după care partenerul la câteva zile sau câteva săptămâni te-a lovit, a urmat o agresiune și mai mare, și tot așa, sunt fapte care s-au petrecut în decursul unui timp, fapte pe care femeia ar fi trebuit să le raporteze, și îmi doresc să le transmit femeilor că viața lor depinde de ele. Depinde și de societate, depinde și de instituții, dar în principal, femeile sunt cele care se pot proteja”, a subliniat Alina Gorghiu.

Iar trauma unei femei este și trauma copilului ei pentru că abuzul pe care un partener îl exercită asupra soției sale este un abuz pe care, în timp, îl va resimți și copilul, adultul de mâine.

Ordinul de protecție și brățara electronică pot salva vieți

În ultimii ani, s-au luat măsuri concrete care vin în ajutorul femeilor supuse violenței domestice.

Este vorba despre pregătirea polițiștilor, ordinele de protecție care pot fi cerute împotriva agresorilor, dar și brărățările electronice destinate agresorilor.

În România, anul acesta au fost emise aproape 10.000 de ordine provizorii de protecție pentru femeile care au apelat la Poliție, iar în practică s-a dovedit că persoanele care au apelat la aceste măsuri nu au mai fost victimele cazurilor extreme de violență.

“În ultimii ani, polițiștii au fost pegătiți să intervină și ferm, dar să fie și empatici cu victima. Au fost învățați, când completează evaluarea de risc, să fie foarte serioși și riguroși. În România, în primele opt luni ale anului, Poliția Română a emis aproape 10.000 de ordine de protecție provizorii pentru femeile care au apelat la poliție, pentru că nu toate sună la 112. Unele dintre ele merg direct în instanță să solicite un ordin de protecție, dar cele care au apelat la poliție în mare parte au beneficiat de acest ordin de protecție provizoriu”, a anunțat Alina Gorghiu.

Ea adaugă că în Parlament se lucrează la o inițiativă privind prelungirea acestui ordin de protecție până se soluționează în instanță ordinul de protecție definitiv.

Brățara electronică este de asemenea o măsură care protejează persoana aflată sub ordin de protecție, monitorizează agresorul și permite poliției să intervină atunci când acesta se apropie de locuința victimei sau încalcă zona de restricție impusă de instanță.

“Există o lege pe care am inițiat-o și s-a votat în Parlament acum trei ani de zile, este acea cunoscută brățară electronica. Este o brățară pe care nu o poartă victima, o poartă agresorul, o brățară neagră. Poliția montează brățara de glezna agresorului, acesta este monitorizat de poliție, astfel încât distanța dintre el și victimă să fie respectată. În momentul în care încalcă distanța și se apropie de victimă, sistemul emite o alertă care apare în dispeceratul poliției și apare și pe telefonul victimei și atunci poliția va suna, îi va spune că trebuie să se deplaseze pentru a fi în siguranță, a venit echipajul de poliție, l-a luat pe agresor, l-a băgat în mașină și pentru încălcarea ordinului de protecție beneficiază de altă pedeapsă”, a explicat deputata Alina Gorghiu.

În plus, persoanele suspuse violenţei domestice vor fi scutite de plata taxei judiciare de timbru în acţiunile de divorţ şi în procedurile de partaj, potrivit unei propuneri legislative adoptate, luni, în Senat, la inițiativa deputatei Alina Gorghiu.

Proiectul urmează să meargă la Camera Deputaților pentru votul decizional.

Trebuie să monitorizăm felul în care instituțiile statului își fac treaba

Deputata Alina Gorghiu susține că, în momentul de față, există legi și mecanisme de protejare a femeilor din România împotriva violenței domestice, însă trebuie lucrat la felul cum sunt aplicate.

“Legi avem și vă spun, cu mâna pe inimă, că de 20 de ani tot facem legi și avem mecanisme de protejare a victimelor, a femeilor din România. Trebuie, în schimb, să lucrăm la maniera în care aplicăm aceste legi, trebuie să monitorizăm felul în care instituțiile statului își fac treaba, trebuie să pregătim resursa profesională, fie că vorbim de cei din asistență socială, fie că vorbim de poliție, sau de magistrații care aplică legea și trebuie să ajungem, la un moment dat, să înțelegem că nu se poate face asistență socială în România și nu putem sprijini victimele cu zero lei de la bugetul de stat”, a subliniat Alina Gorghiu.

Ea a vorbit despre apariția unor noi centre care găzduiesc victimele violenței domestice.

“Avem câte un centru în fiecare județ făcut pe fonduri europene și acum începem în anumite administrații locale. Administrația Cluj-Napoca a anunțat că din bani de la bugetul local va face un centru cu 14 apartamente pentru victimele violenței domestice, un fel de centru rezidențial unde să poată locui până își găsesc o altă locuință. Sunt foarte multe nevoi care trebuie acoperite și sunt convinsă că putem crește nivelul de încredere în stat al unei femei abuzate, dar ne trebuie clar niște demersuri concrete, palpabile.”

“Femeia de lângă tine”, un proiect Radio România Regional

În încercarea de a combate femicidul și violența domestică și de a promova în același timp respectul față de femeie, Radio România Regional a lansat, la inițiativa Radio Oltenia-Craiova, proiectul “Femeia din viața mea”.

“Cifrele ne-au speriat și pe noi și ne-au făcut să ne gândim serios la problema asta. O cifră care ne-a atras atenția a fost cifra șapte. Din statistici a reieșit că de șapte ori pleacă o femeie de acasă până când pleacă definitiv. Este mult mai mult decât o știre, este o situație în legătură cu care noi, ca studiouri regionale, apropiate de comunitate, am putea să intervenim. Lucrurile spuse de la un post de radio generalist au o greutate, dar acolo, aproape de firul ierbii și în momentul în care poți să bați la ușă și să vorbești altfel cu cei cu care chiar vorbești aceeași limbă este mai util, mai eficient. Ideea unei campanii concentrate și pe termen lung a venit de la colegul nostru Alexandru Mogoșeanu, managerul studioului de la Craiova care ne-a atras atenția și asupra faptului că toți agresorii aceștia au o mama, o soră , o fiică și atunci putem vorbi și emotional, putem vorbi și factual, putem avea diferite abordări și de aceea nu avem o rețetă pentru fiecare studio regional, ci încercăm să vedem cum putem dezvolta mai bine ideea, fiecare studio regional pe zona lui”, a spus Flavia Voinea, manager București FM, invitată la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Puterea terapeutică a artei

Dincolo de expresia artistică, arta are și o putere terapeutică.

În Statele Unite ale Americii, Cătălina Florescu, scriitoare, dramaturg și profesor universitar la Peace University, a scris o piesă de teatru numită “Femeia uitată”, care s-a jucat de curând în România și care transformă o realitate dureroară pentru multe femei în artă.

“Sunt cinci personaje feminine, prima femeie pe care o întâlnim în piesa de teatru este femeia întâlnită în spațiul domestic, care are momentul acela de ‘Evrica’, renunță la tot, deschide ușa, lasă în urmă tot și pleacă într-o călătorie, întâlnește o străină și apoi li se mai alătură încă una până când devin cinci. Pentru mine, piesa ‘Femeia care tot uită să se nască’, cum era în textul original, este femeia care știe că dacă se va naște oricât este de educată, de susținută , de ambițioasă, cumva se va întoarce către acel drum croit sau predestinat pentru o perioadă de timp nedeterminată. În piesa mea, această femeie vrea să uite puțin să se nască și vrea să se autodescopere. În domeniul meu, eu operez mult cu imaginația și atunci îmi este mai ușor să îmi imaginez o altfel de lume”, spune Cătălina Florescu.

Arta este unul dintre elementele care pot schimba lucrurile în bine, dar cea mai puternică armă pe care femeile o au la îndemână pentru a-și apăra drepturile este solidaritatea, a conchis Alina Gorghiu.