Obezitatea, factor de risc pentru 13 tipuri de cancer

Aproape două treimi dintre români sunt supraponderali.

Organizația Mondială a Sănătății preconizează că în deceniile următoare obezitatea va cauza, mai des decât fumatul, forme de cancer prevenibile .

Obezitatea este o boală cronică și a ajuns atât de periculoasă pentru sănătate, încât se vorbește despre o “epidemie de obezitate” în rândul adolescenților.

În Statele Unite, de exemplu, potrivit ultimului studiu, aproximativ 21% dintre persoanele cu vârsta între 12 și 18 ani sunt afectate.

La nivel global, prognozele arată o creștere a obezității la copii, la aproape 40% în anul 2035.

Riscul crescut al obezității are la bază mai mulți factori: moștenirea genetică în procent de 40-70%, stilul de viață sedentar, inclusiv statul în fața ecranelor mai mult de două ore, somnul insuficient și o alimentație nesănătoasă.

În primul rând, obezitatea apare atunci când există un dezechilibru între aportul și consumul energetic, explică medicul endocrinolog Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor București.

“Atunci când avem acest dezechilibru între ingestie și consum se acumulează țesutul adipos și cel care este periculos este cel abdominal, cel visceral, deci cel din jurul organelor noastre interne. Pentru că excesul de țesut adipos visceral presupune intervenția și modificarea unor celule care produc niște citokine inflamatorii, pe de o parte, și, pe de altă parte, creșterea acizilor grași liberi. Aceste elemente și modificări care apar antrenează după aceea, odată cu creșterea țestului adipos visceral, depozite de țesut adipos în alte organe: la nivelul inimii, al vaselor, la nivelul ficatului, al pancreasului și produc suferința acestor organe, o disfuncție metabolică și o lipotoxicitate”, a spus medicul Cătălina Poiană la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Obezitatea, asociată cu cel puțin 13 tipuri de cancer

Printre bolile cauzate de obezitate se numără 13 tipuri diferite de cancer, două forme de diabet, boli respiratorii cronice și boli cardiovasculare.

“Un lucru pe care nu trebuie să-l neglijăm deloc este riscul de cancer care se poate asocia cu obezitatea și există un număr destul de important de cancere care se pot asocia, cum ar fi cancerul de endometru sau cancerul de sân la femeie în postmenopauză”, a punctat medicul.

Alte organe precum ficatul sau pancreasul pot fi afectate grav de excesul de kilograme.

“Vă dau exemplul ficatului, unde apare o boală steatozică hepatică, deci o încărcare grasă care este asociată unei disfuncții metabolice și care, uneori, poate să aibă ulterior repercusiuni. Iarăși, prin afectarea pancreasului și lipotoxicitatea care se creează la acest nivel, poate să apară prediabet, rezistență la insulină sau chiar diabet zaharat de tip doi. În funcție de intervenția noastră, aceste lucruri se pot corecta”.

Medicul endocrinolog Cătălina Poiană subliniază că indiferent de gradul de risc, de câte comorbidități sau boli asociem cu obezitatea, noi trebuie să venim cu schimbarea stilului de viață, cu exercițiul fizic adecvat și o dietă controlată.

Atunci când simpla schimbare a stilului de viață nu este suficientă, ar trebui să intervenim și prin tratament farmaceutic, la indicația medicului.

“Dar trebuie să facem ceva acum și nu mâine”, a subliniat Cătălina Poiană.

Comunicarea medic-pacient trebuie îmbunătățită

În calitate de președinte al Colegiului Medicilor București, Cătălin Poiană a vorbit despre un deficit de comunicare dintre medic și pacient, subliniind că mai este de lucrat pentru a restabili un echilibru.

“Cred că unul din lucrurile la care trebuie să lucrăm este îmbunătățirea comunicării în echipa medicală, care înseamnă medic, asistentă medicală, farmacist clinician, dar în același timp și comunicarea cu pacientul. Siguranța pacientului înseamnă ascultarea vocii pacientului și implicarea pacientului ca un partener activ în procesul de îngrijire medicală. Trebuie să faci auzită vocea pacientului, trebuie să înțelegi care sunt așteptările pacientului de la actul medical și de la tine, ca medic. Una dintre cele mai mari probleme este lipsa unei comunicări adecvate între noi, medicii și pacienți. Și cred că multe dintre lucrurile care apar au ca punct de plecare acest deficit în comunicare. Și aici, cu certitudine mai avem de lucrat”, a spus Cătălina Poiană.

Digitalizarea Sănătății: un Colegiu al Medicilor pentru medici

Medicul Cătălina Poiană a vorbit și despre importanța digitalizării în Sănătate, punctând faptul că, alături de echipa de la Colegiul Medicilor București, a reușit reducerea birocrației.

“A fost unul dintre domeniile în care s-au realizat cele mai mari schimbări la nivelul Colegiului Medicilor București. Când am venit în colegiu, era foarte greu să treci prin încăperi din cauza munților de dosare. Acum suntem în situația în care toate activitățile de la nivelul Colegiului București sunt digitalizate, am reușit această debirocratizare care a ușurat foarte mult interacțiunea medicului cu Colegiul, care trebuie să fie un Colegiu al medicilor pentru medici”.

De altfel, Colegiul Medicilor București a fost primul care a implementat aplicația mobilă My CMMB, dedicată exclusiv medicilor.

Pasul următor în sistemul de sănătate ar trebui să fie dosarul electronic al pacientului.

“Medicul să aibă acces la dosarul electronic al pacientului și pacientul să nu mai fie obligat să vină cu geamantanul de documente pe care de fiecare dată medicul să îl răsfoiască. Este un pas pe care îl așteptăm cu toții și cred că și aici, la ora actuală, prin PNRR și prin fondurile care există pentru digitalizare, o să avem ocazia să se întâmple acest lucru chiar mai repede decât ne imaginăm sau sperăm”, a conchis Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor București.

Video Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 23/24 septembrie 2024