Dosarul Schengen, pariul României cu Uniunea Europeană

Aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a fost un moment istoric și, poate, unul dintre putinele momente post-decembriste care a avut acordul întregii clase politice si al societății.

Avem și oportunități, cum ar fi libertatea de mișcare sau accesul la banii europeni care reprezintă o șansă uriașă la dezvoltare, dar și probleme nerezolvate care apasă greu pe umerii României: dosarul Schengen sau dublul standard, care încă se aplică statelor din Europa de Est.

Oamenii se simt tot mai îndepărtați de proiectul european și, de aceea, ar trebui să ne amintim avantajele pe care le avem ca parte a marii familii europene.

“Tuturor din societate li se par firești progresul, dezvoltarea… dar dezvoltarea nu a venit de la sine. A venit prin munca noastră și prin oportunitățile pe care Uniunea Europeană ni le-a asigurat. Și aici avem o listă foarte lungă, începând de la libertatea de mișcare, libertatea de a învăța în altă parte, șansa tinerilor, pentru că până la urmă tinerii sunt destinatarii politicilor publice. Sunt schimbări spectaculoase în infrastructura noastră, finanțate din diverse fonduri de coeziune, din programele Uniunii Europene, acum din Planul Național de Redresare”, a punctat europarlamentarul Iuliu Winkler.

Este vorba și de oportunități precum creșterea economică, a salariilor și de ridicarea României la un alt nivel.

“Dacă ne uităm în 2006, chiar înainte să intrăm în UE, PIB-ul nostru era undeva la 26%, dacă nu mă înșel, cel puțin pe regiunile mai sărace, iar acum suntem puțin peste 70 % față de media Uniunii Europene. Au crescut până la urmă și salariile, multe altele au crescut. Ne-au plecat și milioane de oameni care acum lucrează în alte țări, dar oamenii aceia dacă ar fi rămas, ar fi avut ce face, ar fi avut bani să-și ridice case? Deci eram bine, că eram toți acasă și eram toți împreună, dar eram toți săraci aici acasă. Uniunea Europeană a ridicat acest nivel, ne-a ridicat cu apa pe toți, dar mai rămâne mult de ridicat. Ceea ce n-a prea reușit statul să facă suficient cu câți bani a avut pe mână, n-a reușit să facă școli, n-a reușit să facă spitale, n-a reușit să facă drumuri. Deci, mai avem cale lungă, însă cert este că suntem mult mai bine decât eram în 2005-2006”, a afirmat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

200 de milioane de euro pe lună, costul neaderării României la Shengen. “Este și un eșec al Comisei Europene”.

Dosarul Schengen rămâne pariul României cu Uniunea Europeană, un subiect dureros pentru noi.

Dincolo de furia si dezamăgirea trăite în momentul în care România nu a fost acceptată în Spațiul Schengen, calculele economice arată că pierdem aproximativ 200 de milioane de euro pe lună, din cauza neaderării, un cost enorm pentru Romania.

Europarlamentarul Iuliu Winkler vorbește însă și de un eșec al Comisiei Europene în această problemă.

“Neaderarea noastră la Schengen nu este neapărat numai un eșec al României, este și un eșec al Comisiei Europene, care vorbește despre solidaritate. Comisia Europeană, care vine cu măsuri speciale acum, în condițiile războiului din Ucraina și țara limitrofă Ucrainei este România, nu este Austria, țara care preia din greutățile acestui război este România, alături de Ungaria, Polonia. Vedeți celălalt scandal enorm pe care îl avem, scandalul cerealelor din Ucraina. În momentul în care căutăm soluțiile pentru scandalul cerealelor, atunci vedem că partea soluției este asigurarea tranzitului cerealelor către beneficiari din Africa și din Orientul Mijlociu, adică tranzit care se face pe unde? Prin portul Constanța sau prin România și Bulgaria către acești beneficiari. Deci, avem nevoie noi de Schengen, dar are și Comisia Europeană nevoie de Schengen-ul nostru, dacă dorește să demonstreze solidaritatea despre care vorbește”, spune Iuliu Winkler într-o analiză pentru Serviciul de noapte.

Austria practică șantajul

Iuliu Winkler susține că Austria practică un șantaj la adresa Comisiei Europene, prin neadmiterea României și Bulgariei la spațiul Schenen si argumentează: “ceea ce face Austria este un șantaj. Șantajează Comisia Europeană prin neadmiterea României și Bulgariei în Schengen, Comisie care cheltuie sume mult mai importante din fonduri europene pentru așa-numitul traseu mediteranean, unde într-adevăr se întâmplă catastrofe umane și acum aproape săptămânal avem știri despre catastrofe din Marea Mediterană, însă nu dorește să cheltuie bani suficienți sau măcar comparabil cu aceste sume pentru așa-numitul traseu balcanic. Comisia Europeană ar avea mijloace - economice și politice - să convingă Consiliul European, adică să convingă Austria în acest moment. Dar să nu uităm jocul Olandei. Deci să nu credem că doar Austria este cea care pune o problemă în ceea ce privește aderarea noastră la Schengen. Este în continuare și Olanda, pentru că este problema decuplării sau nedecuplării României de Bulgaria.

Când va intra România în Schengen?

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță apreciază că România va fi împinsă pentru aderarea la Schengen după 2024, care este un an electoral și întreaga atenție va fi țintită către alegerile europarlamentare.

“Eu mă îndoiesc că vom fi anul acesta în Schengen. De ce? Alegerile din 2024 sunt deja în mintea multora, în an de alegeri nu se întâmplă lărgiri și integrări. Asta este o regulă foarte clară a politicii europene și atunci practic suntem amânați chiar după 2024-2025. Și costul acesta este semnificativ, îngrijorător, nedrept și duce la un sentiment de frustrare și de anti-europenism la noi. Pentru prima dată, anti-europenismul este justificat în speța Schengen. Și atunci nu prevăd schimbări majore”.

În schimb, europarlamentarul Iuliu Winkler susține că există totuși o șansă pentru România să adere la Schengen în 2023, mai ales că subiectul va fi din nou pe agenda Parlamentului European.

“Luna viitoare vom avea pe agenda Parlamentului European chestiunea Schengen pentru România, ca urmare a unei petiții care a fost făcută și susținută de o asociație pentru energie curată, fostul ministru al energiei, Răzvan Nicolescu a spus că au fost aduse argumente juridice că Austria a încălcat acea regulă care se referă la cooperarea de bună credință, pentru că ceea ce se face acum în subiectul Schengen, orice se poate numi, dar nu cooperare de bună credință. Și atunci să vedem această nouă dezbatere în Parlamentul European. Eu cred că există o șansă, nu există o certitudine, dar există o șansă solidă ca în anul acesta, 2023, noi să aderăm. Dacă nu, atunci clar nu va fi 2024, ci va fi 2025, pentru că anul viitor este un an electoral”.

Europa peste 20 de ani

Cei doi europarlamentari prezenți în studioul Serviciului de noapte au făcut și câteva previziuni legate de viitorul Uniunii Europene, mai ales în ceea ce privește extinderea sa.

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță crede că granițele UE vor fi similiare cu cele de astăzi și peste 20 de ani

“Poate să vă șocheze, însă eu cred că granițele Uniunii Europene, peste vreo 20 de ani, vor fi foarte similare cu cele de azi. Adică aproape nu se vor mișca. Dacă e să ne uităm în ultimii 20 de ani, lărgirea, cu excepția lărgirii din 2004, care a fost una semnificativă de atunci încoace, nu prea s-a mai întâmplat. A fost România și Bulgaria, cumva era valul întârziat al lărgirii din 2004 și a mai fost Croația. Atât. Deci ăsta este bilanțul ultimelor ultimilor 20 de ani. Totuși, și mai mult de atât, apetitul a scăzut foarte mult pentru lărgire. O știe toată lumea. Se simte în orice stat membru. Ce se va întâmpla în 20 de ani e greu de zis, pentru că sunt mișcări strategice. Însă eu sunt cert convins că lărgirea nu va fi una accelerată. Și vă zic asta cu tristețe. Totuși, vă amintesc că la Chișinău are un loc un mare miting pro-european, unde intenționez să mă duc și eu. Nu ca român care își dorește ca Moldova să fie alipită țării noastre și cu gânduri de genul ăsta, ci pur și simplu ca cetățean care vrea să fie alături acestui popor în drumul lui spre integrarea europeană. Mi-aș dori din tot sufletul să văd Moldova în Uniunea Europeană. Mi-aș dori să văd și națiuni din zona balcanică în Uniunea Europeană, eu cred că acolo le este locul”.

În schimb, Iuliu Winkler crede că peste 20 de ani Uniunea Europeană se va extinde către Balcanii de Vest cu câteva excepții, iar Republica Moldova va fi o țară a Uniunii Europene.

“Cred că dacă ne uităm la Balcanii de Vest, toate statele, cu excepția a două, vor fi în Uniunea Europeană în 2043, vor fi aderat deja. Cele două, care vor fi încă într-un proces aflat într-un oarecare stadiu, sunt Albania și Kosovo. Celelalte țări foste iugoslave din Balcanii de Vest vor intra în Uniunea Europeană, acolo este locul lor, iar stabilitatea aceasta istorică sau lipsa de stabilitate în Balcanii de Vest va fi rezolvată prin aderarea la Uniunea Europeană. Mergând către est, cred că peste 20 de ani, în 2043, Republica Moldova va fi o țară a Uniunii Europene, pe când Ucraina nu va fi. Care este diferența între cele între cele două? În primul rând, dimensiunea și multe alte diferențe, inclusiv limba comună și destinul comun pe care Republica Moldova îl are până la urmă cu România, vor conta în facilitarea aderării”.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 8/9 mai 2023. Invitați: europarlamentarii Iuliu Winkler si Nicu Șfefănuță