De la preț plafonat la piață liberă: ce facturi la gaze îi așteaptă pe români după 1 aprilie 2026

Plafonarea prețului la gaze natuarale va expira la data de 1 aprilie 2026.

În prezent, sunt în vigoare plafoanele de 0,31 lei/kWh pentru consumatorii casnici și 0,37 lei/kWh pentru cei industriali, valabile până la 31 martie 2026.

După data de 1 aprilie, consumatorii nu vor mai beneficia de un preț final impus de stat, ci vor plăti prețul prevăzut în contractele de furnizare, preț care va depinde direct de evoluția pieței gazelor naturale.

Cum vor fi facturile din ianuarie 2026

Facturile la gaze din prima lună a anului vor veni tot cu prețul plafonat, însă vor fi mai mari, din cauza consumului ridicat impus de gerul din ultima perioadă.

"Luna ianuarie 2026 a venit cu o temperatură cam cu 6 până la 10 grade mai coborată decât ianuarie 2025 și asta înseamnă că am consumat și vom consuma mai multe gaze naturale. Aceste gaze naturale, cu siguranță, ca și cantitate, vor mări factura. Dacă comparăm ianuarie 2026 cu ianuarie 2025, prețul care există în momentul de față la nivelul facturilor este similar. Este sub prețul plafonat care există în momentul de față. Tendința aceasta este începută în aprilie 2024. Din punctul meu de vedere, ar trebui să urmeze un trend descrescător", a spus expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Scenarii după eliminarea plafonării

Există mai multe scenarii privind evoluția prețurilor la gaze după eliminarea plafonării.

Cel mai optimist dintre ele este scăderea prețului la gaze naturale cu până la 5 %, dar există și un scenariu în care prețurile ar putea crește cu până la 35%.

“Un scenariu optimist, în care există posibilitatea, ținând seama de trendurile care există la nivel european, să avem o scădere a prețului gazelor naturale cu până la 5% din calculele noastre, există și un trend, hai să spunem, normal, în sensul în care ofertele de preț care sunt în momentul de față pe site-ul ANRE-ului și care indică 0,31 lei pe kWh cu TVA inclus să se păstreze și după 1 aprilie 2026 , adică să nu avem o modificare de preț față de prețul plafonat care este în momentul de față. Și există și câteva oferte, foarte puține, e adevărat, care vin cu prețuri mai mari, de la 5% până la unele extreme care merg până la 35%. Cred că, deocamdată, variantele unu si doi sunt cele mai corecte, dar, încă o dată, pe trendurile care există în momentul de față în Europa, în mod normal, ofertele de preț la 1 aprilie ar trebui să fie sub prețul plafonat din momentul de față”, a punctat Dumitru Chisăliță.

El a adăugat că declarațiile inconsecvente ale oficialilor din energie privind plafonarea prețului la gaze naturale creează confuzie în piață.

“Tot ceea ce se întâmplă în ultima lună ridică foarte multe semne de întrebare vis-a-vis de dorința ca, într-adevăr, în România să existe un preț corect, un preț care să reflecte, într-adevăr, raportul dintre cerere și oferte. În sensul în care aflăm că se continuă plafonarea, după câteva zile nu se mai continuă plafonarea, după care aflăm că există o eșalonare a plafonării. Deci, toate aceste elemente sunt elemente care induc o oarecare necunoaștere, induc o stare de nervozitate, induc chiar anumite frici la nivelul jucătorilor din piață și toate, de fapt, se reflectă în ceea ce bursa surprinde foarte bine astăzi în România, creșteri de preț”, a precizat Chisăliță.

Situația din București: apă caldă şi căldură în regim de avarie

In contextul temperaturile scăzute, bucureştenii vor avea apă caldă şi căldură, însă în regim de avarie.

ELCEN a decis reducerea temporară a debitului şi presiunii apei din reţea pentru a evita riscul unor avarii în lanţ.

Pentru ca parametrii să se îmbunătăţească progresiv, specialiştii au decis ca din seara zilei de luni, 12 ianuarie, să suplimenteze cu debit celelalte centrale, CET Vest şi CET Grozăveşti, şi să reordoneze unele puncte termice de pe CET Sud.

Din păcate, incidente de felul acesta se vor repeta, pentru că lucrările la sistemul de termoficare în București sunt reduse ca volum, din cauza lipsei banilor.

“Problema este că se fac astfel de lucrări, există activități și acțiuni în sensul acesta, doar că toate acestea se fac pe bani, bani care trebuie ulterior recuperați de la consumatori, iar aceștia, practic, nu doresc sub nicio formă, să li se crească tariful pe gigacalorie. Bineînțeles că, dacă nu există acești bani, lucrările sunt foarte reduse și ca volum și ca și amploare. Si singura soluție salvatoare înseamnă, de fapt, o abordare corectă între costul acestor lucrări și prețul gigacaloriei”, subliniază Chisăliță.

Pe de altă parte, Gabriel Avăcăriței, expert în energie și redactor șef al site-ului Energynomics, vorbește despre importanța fondurilor europene care au fost atrase pentru înlocuirea țevilor de transport, dar și pentru partea de distribuție.

“Se întâmplă cu rezultate bune, scade necesarul de apă proaspăt încălzită care până acum se ducea direct în pământ, acum e mai puțină în situația asta, deci scad pierderile. Continuă investițiile, treptat, treptat se vor îmbunătăți un pic lucrurile. Pe partea de producție, avem în sfârșit câteva proiecte, care beneficiază și de finanțare din bani europeni sau aproape europeni”.

Gabriel Avăcăriței susține că un sistem unitar între cele două entități, producția și distribuția ar putea rezolva problemele sistemului de termoficare din capitală.

“Nu există nicio șansă ca lucrurile să se îmbunătățească radical, fără schimbarea aceasta esențială care înseamnă să aducem într-un singur loc producția și distribuția de energie termică”, a conchis Avăcăriței.