Cum evităm efectele toxice ale dezinformării de pe rețele sociale

Într-o lume în care fenomene precum polarizarea și populismul devin tot mai pregnante, inclusiv în România, jurnaliștii joacă un rol esențial în protejarea și consolidarea valorilor democratice.

Acum 35 de ani, la Revoluția din decembrie 1989, oamenii au ieșit în stradă pentru libertate și democrație.

Libertatea de exprimare și de opinie este un drept câștigat și exersat în toți acești ani în toate formele.

Mijloacele de informare s-au înmulțit și s-au diversificat, astfel încât oamenii și-au putut lua informațiile din presa tipărită, de la posturile de radio și televiziune publice sau private, pentru ca apoi, revoluția tehnologică să schimbe profund și acest domeniu.

Efectele toxice ale dezinformării de pe platformele sociale, în special TikTok, s-au văzut la primul tur al alegerilor prezidențiale din România.

O astfel de izolare a oamenilor în anumite bule informaționale poate avea efecte nocive asupra democrației și a alegerilor, pentru că în acest fel informațiile sunt consumate pe baza unor algoritmi croiți special pe așteptările, nevoile și frustrările individului.

“Sistemele digitale, algoritmii, boții vor viraliza, adică vor răspândi, vor distribui, ca să ajungă la un număr foarte mare de oameni, în special știrile care captează atenția oamenilor, pentru că oamenii sunt atenți la lucruri senzaționale, care generează emoție, care ne rețin atenția. Nu conținutul etic, nu verificarea informației din mai multe surse, nu adevărul trist, anost și dezinteresant pe care jurnaliștii sau fact chekerii îl pot descoperi. Algoritmii știu asta, algoritmii nu au coduri de etică, spre deosebire de unii jurnaliști care au, algoritmii știu că minciunile, propaganda, dezinformarea, știrile false trezesc și rețin atenția oamenilor, fac asta matematic. De aceea, întotdeauna probabilitatea ca noi să întâlnim pe rețele sociale, mai ales pe TikTok, în mod particular, informație falsă, informație trunchiată, informație mincinoasă, conținut exagerat sau ceea ce numim deep-fake, toate aceste conținuturi care ne rețin atenția, care ne atrag, sunt mult mai interesante pentru algoritmi, pentru că algoritmii știu și ni le viralizează, pentru că din ele vor face bani”, a spus conf.univ.dr. Antonio Momoc, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Algoritmii urmăresc de fapt monetizarea, iar în cazul recentelor alegeri prezidențiale chiar modificarea tendințelor de vot și influențarea rezultatului alegerilor.

Comisia Europeană anchtează Tiktok

Comisia Europeană a anunţat deschiderea unei anchete împotriva platformei chineze de socializare TikTok, ca urmare a campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din România.

Chiar dacă TikTok susţine că platforma a fost protejată pe durata a 150 de alegeri la nivel global şi că elimină constant conţinutul care încalcă regulile, reprezentanţii Comisiei spun că există suspiciuni credibile de încălcare a legii europene pentru servicii digitale şi de lipsă de reacţie în faţa riscurilor sistemice legate de integritatea alegerilor.

Şi eurodeputaţii au dezbătut timp de cinci ore această problemă.

Dezbaterea din plenul Parlamentului European despre riscurile dezinformării online asupra integrității alegerilor a fost una dintre cele mai lungi și mai aprinse din acest an.

Concluzia majoritară este că Uniunea Europeană trebuie să-și întărească măsurile împotriva manipulării și dezinformării, dacă nu vrea ca democrația să fie subminată de o junglă de minciuni și un hățiş de dezinformare.

Educație și restabilrea încrederii în societate

La nivelul cetățenilor este nevoie mai mult ca oricând de educare în privința privința folosirii rețelelor sociale și a restabilirii încrederii în societate.

“În momentul în care nu mai ai încredere în presă, nu mai încredere în profesori, nu mai ai încredere în preot, nu mai ai încredere în toate instanțele astea mai mult sau mai puțin morale, etice, ai încredere în cine? Ai încredere în marketing, ai încredere în branding, ai încredere în video gaming, în TikTok, în influenceri? Trebuie să ne gândim mai mult ce facem în legătură cu educația noastră în spiritul civic, al respectului reciproc și al ideii în ce măsură un candidat, un personaj politic, un lider populist poate să devină un dictator”, a mai spus Antonio Momoc.

Pariul jurnaliștilor cu rețele sociale

Informarea din surse credibile și, mai ales, recăpătarea încrederii în instituțiile de presă relevante sunt două dintre soluțiile la îndemână în contracararea dezinformării.

“Ar trebui să ne uităm la jurnaliștii care vin cu mai multe puncte de vedere, care nu încearcă să persuadeze publicul, care încearcă să informeze, care nu se grăbesc să tragă concluzii, care nu vin într-un studio de televiziune și încearcă să ne influențeze în mod direct, prezentând doar o parte din ce s-a întâmplat”, spune Romina Surugiu, decan al Facultății de Jurnalism și Comunicare, Universitatea București.

Jurnaliștii vor avea un rol important în societate, pentru că oamenii au nevoie de informații și de surse credibile, dar pariul va fi concurența cu noile tehnologii și cu evitarea capcanelor aduse de acestea.

În acest context, rolul instituțiilor publice de mass-media devine unul esential în furnizarea de informații relevente și verificate, cu scopul unei informări corecte și echidistante a publicului.

Radio România Actualități este prima sursă de informații credibile și verificate și vă stă la dispoziție atât on-air, cât și on-line, pe site-ul www.romania-actualități.ro și pe aplicația Radio România.

Aplicatia Radio Romania in AppStore pentru device-urile Apple

Aplicatia Radio Romania in GooglePlay pentru device-urile Android & more

De asemernea, portalul www.radioromania.ro propune publicului, într-un format modern și prietenos, cele mai bune informații produse de redacțiile noastre.

Emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, poate fi urmărită AICI.