Care este perioada zilei în care suntem cei mai activi?

Sistemul nostru endocrin este influențat de schimbările de temperatură, la care se va adăuga, în curând, scurtarea zilei și schimbarea raportului dintre lumină și întuneric.

Pe perioada verii, necesarul de hormoni este mai mic, dar pe măsură ce înaintăm în sezonul rece, necesarul de hormoni tiroidieni crește, pentru că ei sunt cei care ne încălzesc.

Consecințele imediate se văd asupra celor care suferă de hipo sau hipertiroidie și trebuie să își ajusteze dozele de substituție cu hormoni.

Momentul în care suntem cei mai activi

Organismul este prevăzut cu un așa-numit “ceas intern”, care ne ajută să fim în formă în timpul zilei și să ne odihnim în timpul nopții.

Secrețiile noastre hormonale au un bioritm, care reacționeză la modificarea raportului dintre lumină și întuneric.

Cortizolul, de exemplu, este un hormon al stresului vital pentru sănătate.

La ora 8:00 avem cel mai mare nivel al cortizolului.

Atunci suntem foarte activi, după care, de-a lungul zilei, nivelul de cortizol începe să scadă treptat.

"Cortizolul are un bioritm, zicem noi, circadian, adică nivelul cel mai mare al cortizolului este dimineața, la ora 8:00 când noi ar trebui să fim foarte activi. Începe o zi de muncă. Avem nevoie de resurse și ca atare secreția de cortizol este crescută. După care, de-a lungul zilei nivelul de cortizol începe să scadă treptat, iar seara la ora 9:00 e prăbușit. De aceea, eu îmi sfătuiesc studenții să nu învețe seara sau noaptea", a spus profesor universitar doctor Diana Păun, medic primar endocrinolog, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Ea avertizează asupra faptului că trebuie să evităm expunerea la un stres prelungit.

“Dacă noi supunem prea des glandele noastre stresului, la un moment dat ele își pierd busola. Este un așa-numit sindrom de disprotecție, care a fost descris chiar de endocrinologii români și care astăzi, cumva, își regăsește definiția în ceea ce numim burnout. După o perioadă lungă de muncă, de stres, de preocupare, de griji, suprarenala nu mai vrea să mai răspundă și se culcă. Condiția asta, în care suprarenala nu mai reacționează, înseamnă o oboseală cronică, echivalentul sindromului burnout. Nu mai ai chef să faci nimic, ești permanent obosită, este ca o depresie. Până la urmă, e o echivalență endocrino-psihică a acestui sindrom”, explică medicul Diana Păun.

Pericolele stresului asupra organismului

Cortizolul este un hormon foarte bun pentru noi, un hormon salvator de viață.

Dar, în momentul în care el se secretă în timp îndelungat continuu, are mult reacții adverse.

“Induce o serie întreagă de patologii, induce hipertensiunea arterială, induce diabet zaharat, induce obezitate pe model insulinic, obezitatea de pe burtă care este asociată de asemenea cu un risc crescut de boli cardiovasculare, crește într-adevăr nivelul de colesterol și de grăsimi din sânge, deci practic induce ceea ce numim sindrom metabolic. Toate aceste modificări îți scurtează viața, deci au repercusiuni în timp, motiv pentru care organismul supus stresului îndelungat trebuie să se odihnească”, susține medicul Diana Păun.

Putem evita să ajungem aici prin activități care stimulează hormonii fericirii: sport, plimbări în parc, cititul unei cărți preferate sau activități recreative, cum ar fi dansul, în general activități care ne fac plăcere.

Bioritmurile să fie setate pe ritmul lumină-întuneric

În principiu, avem nevoie de un bioritm care să se adapteze ciclului lumină-întuneric, alimentație sănătoasă și somn odihnitor.

“E bine ca bioritmurile să fie setate pe ritmul lumină-întuneric. Turele de noapte, din păcate, mai ales dacă sunt îndelungate, au consecințe asupra secrețiilor hormonale și implicit asupra întregii sănătăți. De aceea, e bine ca o persoană care lucrează tură de noapte să aibă suficient timp să recupereze”, subliniază medicul Diana Păun.

Somnul odihnitor face parte din profilul unui stil de viață sănătos și este valabil pe tot parcursul vieții.

Și nu, nu este un mit, ci este adevărat că somnul în cazul copiilor duce la stimularea hormonului de creștere în înălțime.

Concluzia este că noi înșine trebuie să ne educăm în spiritul unui stil de viață sănătos.

De altfel, se vorbește din ce în ce mai mult despre medicina stilului de viață, care poate preveni 80% din bolile cronice și netransmisibile.

Aceasta se bazează pe șase piloni nutriție: activitate fizică regulată, somn reparator, management-ul stresului, evitarea substanțelor riscante și conexiunile sociale pozitive.

VIDEO Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 14/15 octombrie 2024