Adrian Asănică: Trebuie să ne gândim în viitor la o economie a apei

România, dar și Europa, se confruntă cu incendii provocate de secetă, cu deșertificarea, dar și cu fenomene meteo extreme.
Autoritățile caută noi soluții pentru a introduce irigațiile în PNRR, iar agricultorii cer Guvernului declararea stării de calamitate.
Peste toate, războiul din Ucraina va crea perturbări grave pe piața cerealelor, estimează specialiștii în agricultură și horticultură.

Este nevoie urgentă de împăduriri

Agricultura, dar și horticultura din România, sunt puternic afectate de secetă și de lipsa sistemelor de irigații.
Este nevoie urgentă de împăduriri și de refacerea perdelelor de protecție, atrage atenția prof. univ. dr. Adrian Asănică, decanul Faculății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, invitat la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

“Se plantau în România, cu ani in urmă, perdele de protecție, perdele forestiere pentru a preveni efectele deșertificării. Asistăm la incendii ca efect al activității noastre anterioare. Nu mai avem păduri, ape si amânam să luam aceste decizii. Ar fi bine să plantăm. Cu cât înverzim mai mult, cu cât acoperim solul mai mult, cu atât vom scădea temperaturile, vom crește biodiversitatea si ne vom întoarce la natură“.

Limitarea consumului de apă, o necesitate

Deficitul de apă este foarte marte și o parte semnificativă a culturilor este compromisă.

Șansa României este refacerea sistemului de irigații la nivel macro, fără cârpeli și soluții de moment.

Chiar și așa, în viitor, trebuie limitat consumul de apă.

“Va trebui să ne gândim într-un viitor apropiat la o economie a apei. Indiferent că vom folosi aceste canale de irigație și sistemul de irigații macro, noi va trebui să dăm plantei exact necesarul de apă, deci să nu suprairigăm sau să nu consumăm în exces apa pentru că această apă este și ea limitată. Multe țări deja au luat măsuri în privința acestei aceste limitări a consumului de de apă, făcând inclusiv un calcul vizavi de câți litri de apă sunt consumați pentru un produs horticol”, spune Asănică.

Oportunitățile României în context geo-politic

Situația gravă din agricultură este accentuată și de războiul din Ucraina, care este un mare producător de cereale.

Din cauza situației, vor apărea perturbări mari pe piața de cereale, care vor crea un efect de domino în țările care depindeau de produsele din Ucraina.

entru România însă, se pot crea noi oportunități în agricultură, estimează prof. univ. Dr. Adrian Asănică.

“Să spunem că norocul nostru este că suntem o țară agrară. Până acum, era un mare dezavantaj că nu suntem o țară industrializată. Uite că acum, o țară agrară poate să fie de mare interes și cu un viitor bun atunci când folosim corect și just aceste resurse. Cu siguranță că suprafața țării noastre poate să asigure nu doar autoconsumul, ci și consumul a încă două-trei țări, dar doar dacă facem într-adevăr producția pe care o estimăm și corectă vizavi de resursele pe care le avem. Ucraina este o țară care este puternic afectată și, la rândul ei, se transmite așa ca un val, să spunem, către celelalte state care depindeau de cerealele din din Ucraina. Am auzit fermieri și horticultori că au regândit un pic strategia de culturi, schema de culturi, în perspectiva viitorului în care Ucraina se află în război, iar bună parte din cereale sunt încă blocate acolo și nu pot să tranziteze sau să vină. Deci, pentru producătorii români poate fi o oportunitate, categoric anul este unul bun pentru floarea soarelui, spre exemplu, sau pentru alte tipuri de culturi. Prețurile pot să fie stimulative pentru aceștia“.

România poate folosi în favoarea ei și agricultura ecologică, dar și resursele genetice extraordinare căutate asiduu de străini.

Pentru a valorifica potențialul României, Facultatea de Horticultură propune programe de licență și master, care sunt deschise chiar în această perioadă, pentru a pregăti specialiști în domeniu, a menționat decanul Adrian Asănică.

“Avem programul de licență horticultură la zi și la distanță, avem programul de studii de peisagistică, avem patru masterate, unul căutat - de știinte horticole ecologice - pregătim specialiști pentru culturi horticole ecologice - un master pentru marketing, management în zona de vinificație pentru cei care au afaceri în zona de vin sau a producerii de vin, apoi un master de conservare a biodiversității. Până pe 22 iulie îi așteptam pe studenți să se înscrie la studiile de licență specializarea horticultură și peisagistică și pe locurile care vor rămâne disponibile pana în toamna, inclusiv pe locurile cu taxă“.

Fertilizant natural produs în gospodării

În scopul educării populației și a schimbării modului de viață, Facultatea de Horticultură a inițiat un proiect în colaborarea studenții de la Asociația facultății, prin care compostează toate resturile organice care rezultă în urma colectării gunoiului și le transformă în fertilizant organic natural.

“Practic, în acest compostor, care este un aparat, noi putem introduce tot ce înseamnă restul organic și în 24 de ore se transformă într-un compost de origine organică extraordinar, cu elemente nutritive, deci fertilizant organic natural pentru plante, ceea ce credem că este o soluție la îndemână. Înainte, orice rest de tipul ăsta se composta natural și apoi se aplica, ca și îngrășământ, că era de origine animală sau origine vegetală, practic se ajungea tot în natură. Deci acel deșeu, să spunem, sau rest din gospodărie, devenea tot un fertilizant. Am uitat, din păcate, aceste lucruri. Ducem la groapa de gunoi astfel de deșeuri și cumpărăm fertilizanți foarte scump, produși chimici cu industrii poluante și cu toții constatăm realitățile de astăzi. Avem compostare inclusiv la nivelul Centrului de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Alimentare, dar avem și un compostor de 125 de kilograme zilnic, cu care prelevăm tot ce rămâne la cantina studențească, în zona căminelor. Dincolo de acest lucru, există și un exercițiu de educație pe care vrem să îl transmitem și totodată, un semnal către studenți și către tineret, care trebuie să învețe să fie atenți să nu mai arunce atât de mult. Iar dacă aruncă, să arunce corect. Adică să transformăm acel deșeu, să-l ducem plastic la plastic, hârtie la hârtie și rest organic. Să-l transformăm în compost. Pentru cei care sunt interesați, pot găsi astfel de soluții care să-i ajute să reducă cantitatea de gunoi pe care o trimit către groapa de gunoi, să folosească ceea ce este organic pentru a transforma în compost 10 % din total”, a explicat prof. univ. dr. Adrian Asănică, decanul Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară București, invitat la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Aceasta poate fi o soluție pentru o gospodărie obișnuită, care poate transforma resturile de gunoi în fertilizant în numai 24 de ore.

“Cantitatea se transformă în 24 de ore deci, dacă am aruncat 100 de kilograme obțin 10 kilograme de fertilizant. Este o soluție pentru o gospodărie obișnuită. Există și o capacitate mai mică, de patru kilograme pe zi, și pe acela îl avem și noi la birou. Și efectiv, dacă în seara asta am consumat și mi-au mai rămas câteva resturi de pâine uscată, spre exemplu, le-am pus în punguță și le dăm compostorului, care mâine îmi va da fertilizant. Deci, este un lucru de obișnuință și de schimbare a modului în care trăim zi de zi și de fiecare dată când aruncăm la coș un aliment, ar trebuit să ne gândim două ori“, a menționat Asănică.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 18/19 iulie 2022