Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Adrian Asănică: Trebuie să ne gândim în viitor la o economie a apei

Prof.univ.dr. Adrian Asănică, decanul Faculății de Horticultură, a vorbit despre metodele de combatere a secetei și situația din horticultura românească.

Adrian Asănică: Trebuie  să ne gândim în viitor la o economie a apei
Prof.univ.dr. Adrian Asănică, decanul Faculății de Horticultură, în studioul Serviciului de noapte, alături de realizatoarea emisiunii, Maria Țoghină. Foto: Marius Țoghină

Articol de Luminiţa Voinea, 20 Iulie 2022, 10:13

România, dar și Europa, se confruntă cu incendii provocate de secetă, cu deșertificarea, dar și cu fenomene meteo extreme.
Autoritățile caută noi soluții pentru a introduce irigațiile în PNRR, iar agricultorii cer Guvernului declararea stării de calamitate.
Peste toate, războiul din Ucraina va crea perturbări grave pe piața cerealelor, estimează specialiștii în agricultură și horticultură.

Este nevoie urgentă de împăduriri

Agricultura, dar și horticultura din România, sunt puternic afectate de secetă și de lipsa sistemelor de irigații.
Este nevoie urgentă de împăduriri și de refacerea perdelelor de protecție, atrage atenția prof. univ. dr. Adrian Asănică, decanul Faculății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, invitat la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

“Se plantau în România, cu ani in urmă, perdele de protecție, perdele forestiere pentru a preveni efectele deșertificării. Asistăm la incendii ca efect al activității noastre anterioare. Nu mai avem păduri, ape si amânam să luam aceste decizii. Ar fi bine să plantăm. Cu cât înverzim mai mult, cu cât acoperim solul mai mult, cu atât vom scădea temperaturile, vom crește biodiversitatea si ne vom întoarce la natură“.

Limitarea consumului de apă, o necesitate

Deficitul de apă este foarte marte și o parte semnificativă a culturilor este compromisă.

Șansa României este refacerea sistemului de irigații la nivel macro, fără cârpeli și soluții de moment.

Chiar și așa, în viitor, trebuie limitat consumul de apă.

“Va trebui să ne gândim într-un viitor apropiat la o economie a apei. Indiferent că vom folosi aceste canale de irigație și sistemul de irigații macro, noi va trebui să dăm plantei exact necesarul de apă, deci să nu suprairigăm sau să nu consumăm în exces apa pentru că această apă este și ea limitată. Multe țări deja au luat măsuri în privința acestei aceste limitări a consumului de de apă, făcând inclusiv un calcul vizavi de câți litri de apă sunt consumați pentru un produs horticol”, spune Asănică.

Oportunitățile României în context geo-politic

Situația gravă din agricultură este accentuată și de războiul din Ucraina, care este un mare producător de cereale.

Din cauza situației, vor apărea perturbări mari pe piața de cereale, care vor crea un efect de domino în țările care depindeau de produsele din Ucraina.

entru România însă, se pot crea noi oportunități în agricultură, estimează prof. univ. Dr. Adrian Asănică.

“Să spunem că norocul nostru este că suntem o țară agrară. Până acum, era un mare dezavantaj că nu suntem o țară industrializată. Uite că acum, o țară agrară poate să fie de mare interes și cu un viitor bun atunci când folosim corect și just aceste resurse. Cu siguranță că suprafața țării noastre poate să asigure nu doar autoconsumul, ci și consumul a încă două-trei țări, dar doar dacă facem într-adevăr producția pe care o estimăm și corectă vizavi de resursele pe care le avem. Ucraina este o țară care este puternic afectată și, la rândul ei, se transmite așa ca un val, să spunem, către celelalte state care depindeau de cerealele din din Ucraina. Am auzit fermieri și horticultori că au regândit un pic strategia de culturi, schema de culturi, în perspectiva viitorului în care Ucraina se află în război, iar bună parte din cereale sunt încă blocate acolo și nu pot să tranziteze sau să vină. Deci, pentru producătorii români poate fi o oportunitate, categoric anul este unul bun pentru floarea soarelui, spre exemplu, sau pentru alte tipuri de culturi. Prețurile pot să fie stimulative pentru aceștia“.

România poate folosi în favoarea ei și agricultura ecologică, dar și resursele genetice extraordinare căutate asiduu de străini.

Pentru a valorifica potențialul României, Facultatea de Horticultură propune programe de licență și master, care sunt deschise chiar în această perioadă, pentru a pregăti specialiști în domeniu, a menționat decanul Adrian Asănică.

“Avem programul de licență horticultură la zi și la distanță, avem programul de studii de peisagistică, avem patru masterate, unul căutat - de știinte horticole ecologice - pregătim specialiști pentru culturi horticole ecologice - un master pentru marketing, management în zona de vinificație pentru cei care au afaceri în zona de vin sau a producerii de vin, apoi un master de conservare a biodiversității. Până pe 22 iulie îi așteptam pe studenți să se înscrie la studiile de licență specializarea horticultură și peisagistică și pe locurile care vor rămâne disponibile pana în toamna, inclusiv pe locurile cu taxă“.

Fertilizant natural produs în gospodării

În scopul educării populației și a schimbării modului de viață, Facultatea de Horticultură a inițiat un proiect în colaborarea studenții de la Asociația facultății, prin care compostează toate resturile organice care rezultă în urma colectării gunoiului și le transformă în fertilizant organic natural.

“Practic, în acest compostor, care este un aparat, noi putem introduce tot ce înseamnă restul organic și în 24 de ore se transformă într-un compost de origine organică extraordinar, cu elemente nutritive, deci fertilizant organic natural pentru plante, ceea ce credem că este o soluție la îndemână. Înainte, orice rest de tipul ăsta se composta natural și apoi se aplica, ca și îngrășământ, că era de origine animală sau origine vegetală, practic se ajungea tot în natură. Deci acel deșeu, să spunem, sau rest din gospodărie, devenea tot un fertilizant. Am uitat, din păcate, aceste lucruri. Ducem la groapa de gunoi astfel de deșeuri și cumpărăm fertilizanți foarte scump, produși chimici cu industrii poluante și cu toții constatăm realitățile de astăzi. Avem compostare inclusiv la nivelul Centrului de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Alimentare, dar avem și un compostor de 125 de kilograme zilnic, cu care prelevăm tot ce rămâne la cantina studențească, în zona căminelor. Dincolo de acest lucru, există și un exercițiu de educație pe care vrem să îl transmitem și totodată, un semnal către studenți și către tineret, care trebuie să învețe să fie atenți să nu mai arunce atât de mult. Iar dacă aruncă, să arunce corect. Adică să transformăm acel deșeu, să-l ducem plastic la plastic, hârtie la hârtie și rest organic. Să-l transformăm în compost. Pentru cei care sunt interesați, pot găsi astfel de soluții care să-i ajute să reducă cantitatea de gunoi pe care o trimit către groapa de gunoi, să folosească ceea ce este organic pentru a transforma în compost 10 % din total”, a explicat prof. univ. dr. Adrian Asănică, decanul Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară București, invitat la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Aceasta poate fi o soluție pentru o gospodărie obișnuită, care poate transforma resturile de gunoi în fertilizant în numai 24 de ore.

“Cantitatea se transformă în 24 de ore deci, dacă am aruncat 100 de kilograme obțin 10 kilograme de fertilizant. Este o soluție pentru o gospodărie obișnuită. Există și o capacitate mai mică, de patru kilograme pe zi, și pe acela îl avem și noi la birou. Și efectiv, dacă în seara asta am consumat și mi-au mai rămas câteva resturi de pâine uscată, spre exemplu, le-am pus în punguță și le dăm compostorului, care mâine îmi va da fertilizant. Deci, este un lucru de obișnuință și de schimbare a modului în care trăim zi de zi și de fiecare dată când aruncăm la coș un aliment, ar trebuit să ne gândim două ori“, a menționat Asănică.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 18/19 iulie 2022

Maya și Sebastian Burneci, fiică și tată - talent, tradiție și visuri
Serviciul de noapte 12 August 2025, 10:32

Maya și Sebastian Burneci, fiică și tată - talent, tradiție și visuri

În familia Burneci-Strungaru, muzica e liant și vocație comună.

Maya și Sebastian Burneci, fiică și tată - talent, tradiție și visuri
Superputerea lor este muzica! Sebastian și Maya Burneci vin la Serviciul de noapte
Serviciul de noapte 11 August 2025, 11:31

Superputerea lor este muzica! Sebastian și Maya Burneci vin la Serviciul de noapte

În această noapte, vă invităm la un dialog inedit tată-fiică, nu doar despre muzică, ci și despre punți de comunicare între...

Superputerea lor este muzica! Sebastian și Maya Burneci vin la Serviciul de noapte
Alexandru Tomescu: Muzica, o formă de dragoste dusă în lume
Serviciul de noapte 05 August 2025, 09:42

Alexandru Tomescu: Muzica, o formă de dragoste dusă în lume

Celebrul violonist a vorbit la "Serviciul de noapte" despre muzică, familie, disciplină și misiunea personală de a aduce...

Alexandru Tomescu: Muzica, o formă de dragoste dusă în lume
Cel mai bun violonist român, Alexandru Tomescu, revine la Serviciul de noapte
Serviciul de noapte 04 August 2025, 07:45

Cel mai bun violonist român, Alexandru Tomescu, revine la Serviciul de noapte

Despre forța muzicii și armonia vieții discutăm în ediția de luni a Serviciului de noapte cu violonistul Alexandru Tomescu.

Cel mai bun violonist român, Alexandru Tomescu, revine la Serviciul de noapte
SEAS 2025: Festivalul Enescu, Corul Madrigal și spectacolele Operei Comice pentru Copii ajung la Constanța
Serviciul de noapte 31 Iulie 2025, 13:41

SEAS 2025: Festivalul Enescu, Corul Madrigal și spectacolele Operei Comice pentru Copii ajung la Constanța

SEAS este astăzi cea mai amplă stagiune estivală dedicată artelor spectacolului din Europa, un proiect cultural de anvergură...

SEAS 2025: Festivalul Enescu, Corul Madrigal și spectacolele Operei Comice pentru Copii ajung la Constanța
Ce nu le spunem copiilor și ce uităm să învățăm ca părinți - despre festivaluri și fake news
Serviciul de noapte 30 Iulie 2025, 20:03

Ce nu le spunem copiilor și ce uităm să învățăm ca părinți - despre festivaluri și fake news

Sfaturi de la specialist pentru părinți care vor să înțeleagă, nu doar să interzică.

Ce nu le spunem copiilor și ce uităm să învățăm ca părinți - despre festivaluri și fake news
Marile festivaluri – locuri ale libertății, dar și ale tentațiilor pentru adolescenți
Serviciul de noapte 27 Iulie 2025, 12:24

Marile festivaluri – locuri ale libertății, dar și ale tentațiilor pentru adolescenți

Cum pot părinții să găsească echilibrul între încrederea acordată adolescenților și nevoia de a-i proteja, explică psihologul...

Marile festivaluri – locuri ale libertății, dar și ale tentațiilor pentru adolescenți
Anca Sigartău – între muzică și teatru, între scenă și credință
Serviciul de noapte 25 Iulie 2025, 12:57

Anca Sigartău – între muzică și teatru, între scenă și credință

Este una dintre vocile marcante ale teatrului românesc. Actriță, regizoare, muziciană, om de cultură și, mai ales, o personă...

Anca Sigartău – între muzică și teatru, între scenă și credință

Radio România

Președintele Nicuşor Dan: Reuniunea din Alaska, o primǎ etapă pentru a începe negocierile de pace

Președintele Nicuşor Dan: Reuniunea din Alaska, o primǎ etapă pentru a începe negocierile de pace

Președintele Nicuşor Dan: Reuniunea din Alaska, o primǎ etapă pentru a începe negocierile de pace
Zeci de mii de turiști, pe litoral în minivacanță | AUDIO

Zeci de mii de turiști, pe litoral în minivacanță | AUDIO

Zeci de mii de turiști, pe litoral în minivacanță | AUDIO
Ministrul Rogobete: 120 de milioane de euro, direcționate către ambulatoriile de specialitate

Ministrul Rogobete: 120 de milioane de euro, direcționate către ambulatoriile de specialitate

Ministrul Rogobete: 120 de milioane de euro, direcționate către ambulatoriile de specialitate
BISTRIȚA-NĂSĂUD: Copil de doi ani şi jumătate, accidentat mortal de tatăl său în curtea casei

BISTRIȚA-NĂSĂUD: Copil de doi ani şi jumătate, accidentat mortal de tatăl său în curtea casei

BISTRIȚA-NĂSĂUD: Copil de doi ani şi jumătate, accidentat mortal de tatăl său în curtea casei