EXCLUSIV Cum se comprimă timpul pe măsură ce îmbătrânim?

De ce timpul trece mai repede pe măsură ce îmbătrânim? Cum evoluează viața pe pământ? Sunt întrebări care frământă întreaga planetă și care, paradoxal, au o explicație în fizică.

Adrian Bejan, profesor universitar american de origine română, uimea întreaga planetă, acum câțiva ani, cu o teorie incredibilă prin care oamenii de știință pot înțelege mai ușor cum evoluează viața pe Pământ.

Singurul român din galeria primilor 100 de mari savanți ai lumii și unul dintre cei mai importanți membri ai elitei academice mondiale a dezlegat, la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, câteva dintre misterele timpului și a vorbit despre teoria sa care a revoluționat lumea, Legea constructală.

Cum se comprimă timpul?

Percepția asupra timpului se schimbă și ține de fiecare individ în parte.

Prin urmare, ce este timpul și cum se comprimă pe măsură ce îmbătrânim?

Adrian Bejan a explicat teoria sa privind comprimarea timpului: “Ce este timpul? Această percepție, faptul că prin organele noastre de simț, noi observăm și reținem schimbări. Acest lucru se numește timp. Vorbim despre aceste percepții că ceva s-a schimbat. De exemplu, când suntem mici într-un mic coșuleț, ați văzut copiii care sunt proaspăt născuți? Ochii lor sunt în continuă mișcare. E ca și cum ochii lor aparțin unui aparat de fotografiat care face click- click-click foarte rapid și creierul, care de fapt crește în acea perioadă, este obișnuit cu multe imagini în timpul zilei. Pe măsură ce creștem, frecvența, adică numărul acestor imagini, deci intervalul de timp dintre click-uri se lărgește, pentru că distanța dintre retină și creier crește, de fapt tot corpul întreg devine mai mare și deci distanța de parcurs dintre organul care simte și creier devine mai mare. Din această cauză, timpul parcurs dintre retină și creier crește. Asta înseamnă că, timpul fix dintre zori și apus, când omul se duce la culcare, are impresia că trece prea repede. Când îmbătrânim, acest acest interval de timp dintre imagini, adică schimbări, devine și mai mare pentru că tot omul îmbătrânește, adică viteza acestui semnal de la organ la creier scade.
Tot așa, pe măsură ce îmbătrânim, frecvența activității musculare devine mai mai mică. Vedeți asta prin orice jucător de fotbal, care fuge din ce în ce mai încet pe măsură ce devine mai mai bătrân și deci și această impresie că soarele a dispărut prea devreme se accentuează”.

Ceea ce ne-ar putea ajuta să dilatăm timpul sunt experiențele, momentele noi din viața noastră, în general cele plăcute, care ne creează fericire.

“Secretul pentru dilatarea timpului este: ‚hai să facem ceva neobișnuit!’. Nu în fiecare secundă, sau minut, poate că în fiecare jumătate de zi, de exemplu. În ziua de azi, să înțelegem că momentele noi sunt cele care ne ajută să dilatăm timpul, să nu mai simțim această comprimare a timpului. Evenimentele noi din viața noastră și dacă se poate, plăcute și fericite. Azi, mâine, mă uit la un meci cu echipa mea favorită, sau ascult o melodie preferată pe care n-am mai mai ascultat-o de mult. Secretul este ca individul să facă efortul să se smulgă din rutină și din zona lui de confort, din mrejele rutinei și lenei fizice sau intelectuale”, explică omul de știință Adrian Bejan.

Secretul continuității

Pare de necrezut, dar sportul practicat în copilărie, mai exact baschetul, l-a făcut pe profesorul Adrian Bejan să descopere secretul continuității, care poate asigura succesul în orice activitate.

“Am descoperit secretul continuității. Este foarte important, în lumea sportului, atletul care își întrerupe antrenamentele iese din formă și după aceea, dacă își dă seama de ce greșeală a făcut, numai dacă are noroc, revine în formă după vreo două luni de efort asiduu. Sfatul meu este: nu te lăsa! Sfatul este sută la sută valabil la olimpiada de matematică, la cei care practică pianul, vioara sau orice alt instrument muzical, pictura, etc. Asta e descoperirea pe care am făcut-o prin alegerea asta de a practica baschetul, când eram copil, la Galați”.

Legea constructală, o nouă lege a fizicii

În anul 1996, profesorul Adrian Bejan, un gălățean care încă din anii ‘60 părăsise România să studieze termodinamica peste Ocean, a dezvoltat o nouă lege a fizicii care descrie practic un „tipar“ după care actionează natura în evoluția ei, numită Legea Constructală.

Românul a observat același tipar în modul în care cresc ramurile unui copac, sau nervurile frunzelor, cum se împarte un fir de apă sau cum lovește un fulger, cum se dezvoltă irigația sanguină sau cum se extinde o așezare omenească, privită de sus.

Legea constructală a fost definită de Adrian Bejan în anul 1996 după cum urmează: "Pentru ca un sistem de dimensiuni finite să persiste în timp (să trăiască), el trebuie să evolueze astfel încât să ofere un acces mai ușor la curenții impuși care trec prin el".

Legea constructală a fost concepută pentru a descrie tendința naturală a sistemelor de flux (de exemplu: râuri, arbori și ramuri) pentru a genera și a dezvolta structuri care cresc accesul la flux.

Vorbim despre bazinele riverane, curenţii de vânt şi cei oceanici, clima, fulgerul, cutremurele … pe scurt, tot ce mişcă.

Legea constructală este legea naşterii şi evoluţiei de formă în natură. Legea este direcţia în timp a acestui fenomen vizibil,este direcţia în care rulează banda de film. Nu mai mult, dar nici mai puţin, spune profesorul.

Dacă vezi un arbore, bazin riveran, fulger, înseamnă că MULT timp a curs ceva prin el, să-l şlefuiască atât de bine.

Conform profesorului Bejan, această “curgere” nu trebuie oprită, indiferent unde are loc, pentru că va crea anomalii și va perturba sistemul din jur.

“De fapt, putem traduce toată cartea de biologie cu celulele și cu animalele, cu plămânii, cu nervurile sanguine și așa mai departe, în această limbă de fizică”, a spus Adrian Bejan la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Despre Legea Constructală au apărut cărți traduse în câteva sute de limbi. Se predă în facultățile de inginerie de peste tot, inclusiv în România.

Teoria a fost promovată și în documentare de știință celebre în toată lumea.

Recent, ea a devenit subiectul unui documentar narat de marele actor Morgan Freeman

Adrian Bejan, singurul român din galeria primilor 100 de mari savanți ai lumii

Adrian Bejan este profesor universitar american de origine română cu specializarea inginerie mecanică și singurul român din galeria primilor 100 de mari savanți ai lumii, fiind unul dintre cei mai importanți membri ai elitei academice mondiale.

În mai 2018, a fost distins cu medalia „Benjamin Franklin” care de-a lungul timpului a fost decernată de institutul cu același nume unor personalități precum Albert Einstein, Marie Curie sau Nikola Tesla, fiind primul român care a primit această distincție.

Două numere din termodinamică și mecanica fluidelor au fost numite după el, în urmă cu 30 de ani.

Este unul dintre cei mai citați 100 de autori din lume în domeniul ingineriei, i s-au acordat 18 doctorate onorifice de la universități de pe tot globul.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 11/12 iulie 2022