Consulul României la Barcelona: Îmi propun acordarea asistenţei consulare non-stop

Pentru românii care trăiesc în străinătate, interacţiunea cu reprezentanţele diplomatice ale ţării lor de adopție este fundamentală.

De la simple documente oficiale, atât de necesare, până la activităţile culturale ce păstrează legătura de suflet cu ţara-mamă, toate sunt importante atunci când trăieşti în străinătate.

Consulul general al României la Barcelona, doamna Sandra Gătejanu Gheorghe, şi-a propus ca priorităţi îmbunătăţirea serviciilor consulare, acordarea de asistenţă consulară non-stop şi organizarea unor evenimente culturale de păstrare a limbii române peste graniţe.

Interviul pentru Românii de pretutindeni, realizat de Oana Popa, corespondent Radio România la Barcelona

Reporter: Omul sfinţeşte locul, spune un vechi proverb. Fiecare dintre noi lasă o amprentă acolo unde îşi desfăşoară activitatea şi fiecare început vine cu planuri şi cu deziderate. Doamna Sandra Gătejanu Gheorghe este la puţin peste jumătate de an de când a început mandatul de consul al României la Barcelona. Am avut ocazia să stăm de vorbă pentru a afla cum a fost această schimbare şi cum s-a adaptat noilor cerinţe. Care sunt, în opinia dumneavoastră, nevoile prioritare ale comunităţii româneşti din Catalonia? Ştiu că deja aţi început o serie de întâlniri cu diverse comunităţi de români.

Sandra Gătejanu Gheorghe: Sunt, într-adevăr, mai bine de şase luni în care am încercat să mă întâlnesc cu cât mai mulţi români din comunitatea de aici, din Catalonia şi din Insulele Baleare, să văd care sunt provocările pe care le au, cum putem să îmbunătăţim legătura cu consulatul şi pentru acest lucru am încercat să fac întâlniri cu categorii profesionale sau cu asociaţii, de exemplu, cu asociaţiile de români, cu un grup al oamenilor de afaceri, cu studenţi, cu avocaţi. Priorităţile, aş spune că sunt în linia generală a priorităţilor Ministerului Afacerilor Externe, dar care este particularitatea noastră aici - este, evident, încercarea de a îmbunătăţi serviciile consulare, asigurarea unui flux cât mai eficient, acordarea asistenţei consulare non-stop prin numărul de telefon de urgenţă şi nu în ultimul rând, demersurile pentru identificarea unui nou sediu, pentru că e una dintre problemele care au fost semnalate de cei mai mulţi dintre cetăţeni.

Reporter: Care sunt proiectele de suflet pe care le aveţi în vedere?

Sandra Gătejanu Gheorghe: Ce am încercat, fie să organizăm evenimente culturale, la care să invităm comunitatea sau să o implicăm, pentru că au fost evenimente organizate în colaborare cu asociaţiile româneşti în regiune. La fel, pe palierul economic am organizat o misiune economică împreună cu Consulatul Onorific din Palma de Mallorca şi a fost un prim demers pentru că ne dorim să dezvoltăm şi mai mult această colaborare şi să încercăm să planificăm o a doua ediţie, să întreţinem cultura şi tradiţiile româneşti pentru comunitatea de aici. E adevărat că poate românii care au venit în anii 2000 sau 2007 au încă o legătură sufletească puternică cu ţara, dar generaţia următoare, cea a copiilor lor, este legată de România doar prin vizitele pe care le fac bunicilor şi cumva ne dorim ca ei să menţină legătura cu ţara şi atunci încercăm să-i implicăm, să organizăm cât mai multe activităţi în care să le prezentăm sau să-i învăţăm să păstreze această limbă, cultură şi tradiţiile româneşti. Tabere în România au fost organizate şi cred că sunt în derulare în momentul acesta, dacă nu mă înşel, de către Departamentul Românilor de Pretutindeni. Practic, ei anual au aceste proiecte dedicate românilor prin diaspora. Totodată, sunt cursurile de limbă şi cultură română organizate de Institutul Limbii Române şi chiar recent au fost scoase o serie de posturi la concurs pentru profesori de limbă română şi sunt şi în Catalonia destul de multe.Totodată, încercăm prin orice fel de eveniment să-i apropiem de limba română. De exemplu, sâmbăta trecută, împreună cu o asociaţie, cu Biblioteca Prichindeilor din Taragon, am făcut un eveniment dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 3 şi 12 ani, prin care li s-au citit nişte volume româneşti. A existat posibilitatea ca aceste cărţi să fie împrumutate de ei, s-au făcut şi jocuri şi cumva am încercat tocmai prin joc să-i apropiem de cultură şi de tradiţii. Încercăm să gândim proiecte care să se adreseze şi adolescenţilor şi vedem cum vom reuşi în această toamnă.

AUDIO Interviul în format audio, difuzat în emisiunea "Românii de pretutindeni" din 3 august 2024 realizată de Luminiţa Voinea