Președintele Senatului: Cel mai mare buget de investiții din istoria modernă a României

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat la Radio România Actualități că bugetul pentru 2026 este un buget echilibrat și de dezvoltare, construit pe investiții și reducerea cheltuielilor publice.

Creștere economică de bazată pe investiții

Potrivit acestuia, bugetul are ca țintă un deficit de 6,2% și o creștere economică de 1%, bazată pe investiții, nu pe consum, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

Mircea Abrudean a subliniat că este prevăzut cel mai mare buget de investiții din istoria modernă a României, în valoare de 164 de miliarde de lei, reprezentând aproximativ 8% din PIB.

Președintele Senatului a evidențiat și importanța fondurilor europene, estimând că România trebuie să absoarbă în acest an circa 10 miliarde de euro. El a avertizat că depășirea țintei de deficit ar putea afecta acordarea acestor fonduri, în contextul angajamentelor asumate față de instituțiile europene.

El a precizat că bugetul nu este unul de austeritate, chiar dacă include măsuri de reducere a cheltuielilor statului, ci urmărește dezvoltarea prin investiții în energie, infrastructură, educație și sănătate.

Este un buget echilibrat, un buget de dezvoltare, i-aş spune, pentru că avem cele mai mari investiții prevăzute în acest buget, cu accent pe fondurile europene, evident, cu accent pe zona de energie, pentru că e de mare interes pentru România acest subiect, în educație, în sănătate, bineînțeles pe partea de infrastructură, deci nu, l-aş numi un buget al austerității, chiar dacă, sigur, prevede niște restrângeri ale cheltuielor statului atât de mult așteptate de toată lumea, pentru că este normal ca oamenii să dorească să nu mai fie împovărați cu taxe și impozite, așa cum au fost în prima parte a acestei guvernări, pentru că lucrurile nu puteau fi făcute altfel, pentru că toată lumea întreabă de ce n-ați început cu tăierile de la stat. Păi haideţi să ne uităm, a durat șapte luni de zile până am ajuns la un acord pe reforma administrației. România nu-și permitea șapte luni de zile în care să nu ia niște măsuri de echilibrare bugetară, pentru că intram în colaps.

În același timp, el a susținut că măsurile economice adoptate recent, deși nepopulare, au fost necesare pentru evitarea unei crize economice și pentru menținerea încrederii instituțiilor europene și internaționale. Acesta a avertizat că, fără aceste măsuri, România risca pierderea fondurilor europene și retrogradarea ratingului de țară.

Președintele Senatului a mai afirmat că efectele reformelor ar putea fi resimțite de populație în a doua parte a anului, prin scăderea inflației, stabilizarea datoriei publice și creșterea puterii de cumpărare.

Aceste măsuri, care n-au fost populare și au impactat populația și mediul de afaceri, până la urmă, au dat rezultate, lucrurile se văd deja în cifre și sperăm că se vor resimți, repet, din a doua parte acestui an în mod direct de către cetățeni și, sigur, să renunțe treptat la ele, ăsta este scopul.