„File din istoria paraşutismului militar românesc: Grigore Baştan”
Invitat: dl. col. dr. Mircea Tănase, redactor-şef al revistei „Gândirea militară românească”
Articol de George Popescu, 30 Ianuarie 2017, 22:24
În pandant cu aviaţia, paraşutismul este socotit o armă militară de elită. Frumuseţea şi satisfacţiile pe cate le oferă unui practicant profesionist sunt greu de înţeles de către publicul larg, însă admirate.
La 10 iunie 1941 o nouă categorie de armă intra în nomenclatorul militar.
Preocupări pentru practicarea paraşutismului şi folosirea acelora care îmbrăţişau această armă au fost mult mai înaintate, însă interesul a atins valori importante abia după declanşarea celei de-a doua conflagraţii mondiale.
Rolul plutoanelor de desant aerian din primăvara anului 1940 a fost un semnal că şi România trebuie să pretindă şi să doteze forţele armate cu o astfel de armă.
Grigore Baştan a fost cel care a remodelat şi consolidat pentru mai bine de 30 de ani evoluţia paraşutismului militar românesc. Acesta a fost ajutat cu destulă eficienţă şi de alţi împătimiţi ai profesiei, printre ei aflându-se şi unii ofiţeri care au trecut de filtrele noii puterii de la Bucureşti după martie 1945.
Desfiinţată în anul în care Aliaţii câştigaseră războiul în Europa, arma paraşutişti a fost reînfiinţată în 1950.
Scoasă de pe statele de funcţiuni ale Armatei Regale metamorfozată cu suport sovietic în Armată Populară, arma paraşutişti a fost o „beneficiară” directă a escaladării Războiului Rece dintre cele două blocuri politico-militare.
În acest context evoluţia lui Grigore Baştan devine vizibilă şi recuperatorie, acesta încercând din răsputeri să ofere un minimum de ajutor profesiei pe care a îmbrăţişat-o.
Invitatul ediţie face un scurt rezumat al promovării gradelor şi funcţiilor îndeplinite de Grigore Baştan, subliniind că apartenenţa la noua putere şi calitatea de ofiţer politic i-au înlesnit generos drumul spre gradele militare superioare.
Nu mai puţin adevărat este că şi priceperea şi calităţile sale ca practicant şi comandant i-au adus deopotrivă satisfacţii şi pedepse. În cea mai mare parte, avansările sale au fost făcute la termenul excepţional.
Cert e că datorită lui Grigore Baştan, român basarabean prin naştere, paraşutismul militar a avut de câştigat.
Tecuci, Botoşani, Buzău sunt locurile unde au fost pregătite promoţii de paraşutişti brevetaţi, cei mai mulţi servind în cadrul armatei.
În paralel cu dotarea paraşutiştilor cu armament modern pentru epoca respectivă, echipamente şi alte înlesniri mijlocite direct de Grigore Baştan, acesta s-a preocupat şi de performanţă.
Astfel la vârsta de 49 de ani a avut curajul să se lanseze în cursa pentru doborârea recordului la saltul cu paraşuta. Cu alte cuvinte să sară de la 10 mii de metri înălţime. Performeri înaintea sa au fost în ordine: Smaranda Brăescu şi Traian Demetrescu Popa.
La 20 august 1970 lângă Buzău când temperatura ambiantă la sol înregistra peste 30 de grade Celsius, colonel Grigore Baştan încerca să stabilească un nou record.
La bordul unui avion AN-24, după o pregătire minuţioasă se lansează cu paraşuta, şapte kilometri altitudine aflându-se în cădere liberă, iar următorii până la 9.600 de metri folosindu-se de noua sa inovaţie paraşuta BG-7M a reuşit să ajungă la sol cu o deviaţie minoră pe vremurile acelea de câteva sute de metri.
Martorii oculari susţin că la aterizare costumul, masca şi tuburile de oxigen încă mai purtau semnele stratului de ghiaţă depus, avem în vedere că la altitudinea de 9.600 de metri temperatura a coborât până la minus 64 de grade Celsius.
Am amintit şi de inovaţia sa, o nouă paraşută, de concepţie sovietică, însă îmbunătăţită semnificativ de Grigore Baştan în privinţa controlului. Baştan a mai avut şi alte inovaţii şi chiar invenţii, s-a gândit stăruitor la perfecţionarea tehnicii de luptă şi a echipamentului paraşutiştilor români.
Rămâne îm mijlocul paraşutiştilor până la trecerea sa în rezervă, anul 1978, iar în continuare se dedică paraşutismului sportiv, păstrând o bună legătură cu numeroasele aerocluburi din ţară.
Se prăpădeşte ca urmare a unei afecţiuni mai vechi, de inimă la 8 februarie 1983, fiind înhumat cu onoruri militare la cimitirul Ghencea din Bucureşti.
Contribuţii editoriale : d-na Cristina Stenczel, instructor, comandant de detaşament de paraşutism al Aeroclubului Român despre calităţi şi îndrăzneală în practicarea paraşutismului. Un interviu de Mirela Băzăvan.
AUDIO : "ISTORICA, ediţia din 30 ianuarie 2017
Regia de montaj : Carmen Nicolau
Regia de emisie : Mariana Băjenaru şi Ileana Băjenaru
Galerie foto:
reproducerile fotografice au permisiunea reprezentanţilor Fundaţiei omonime. (https://www.facebook.com/fundatiageneralgrigorebastan)
Grigore Baştan în ipostaza de sergent major.
col. Grigore Baştan înainte de saltul record cu paraşuta, 20 august 1970.
în costumul de paraşutist.
aici ca general.
la antrenamente (marcat cu X).
ca profesor de curs.
pe aerodromul Clinceni
paraşuta BG-M7, inovaţie semnată de Grigore Baştan
batalionul 404 cercetare operativă Buzău, în acţiune în anul 1969
afişul lung-metrajului "Paraşutiştii", 1972, regia Dinu Cocea. Consilier ştiinţific al filmului a fost gen. Grigore Baştan.
la filmări cu distribuţia, gen. Grigore Baştan este marcat cu X.
monumentul de la Buzău dedicat amintirii generalului-maior Grigore Baştan.
figuri marcante ale paraşutismului românesc
Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.
Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).
Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.
Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la :www.romania-actualitati.ro
